Alo, Europa, dă-mi voie să îți explic…

Categoria Opinii, Politica 926 afisari

Vineri, 3 august 2012, domnul Crin Antonescu, președintele interimar al României, s-a dus la Palatul Victoria, sediul Guvernului, unde a avut o convorbire cu premierul Victor Ponta. Acesta din urmă a mărturisit, la un post de televiziune, că discuția respectivă a cuprins și „dorința noastră și, sigur, și mijloacele pe care le avem de a explica partenerilor noștri europeni că toată această nebunie cu lovitura de stat nu există în realitate”.

O fi domnul Ponta om umblat prin lume, o fi domnul Antonescu președinte doar interimar, dar o asemena „dezvăluire”, cum că cei doi capi ai Țării se convorbesc despre strategii de comunicare cu tema băsistă a loviturii de stat inexitente depășește limitele suportabilității intelectuale.

În primul rând, în limba română, când formulezi subiectul „nebunie” și apoi spui despre acest subiect că „nu există în realitate”, nu este ca și când ai spune că lovitura de stat nu există în realitate. Pentru că așa este limba română, cu subiecte, predicate și alte forme de vorbire, diferite de acestea.

În al doilea rând, nu există în practica internațională situația ca cineva să vină să explice oricărui înalt demnitar național sau internațional, european, american, chinez sau chiar rus, cum este cu lovitura de stat de la acel cineva de acasă. Fiecare stat articulat, la fel ca și fiecare organizație internațională au dobândit de multă vreme instrumente și mecanisme de monitorizare, avertizare timpurie, analiză și evaluare a situației de securitate din lume și, cu minuție, din zonele de interes strategic de securitate. Așa că știu ei, europenii, mai bine. Eventuala retorică din zona de „conflict” este luată în considerare ca element de analiză, dar nu poate ține locul analizei propiu-zise pe care statele și organizațiile internaționale sunt obligate să o facă, ori de câte ori se întâmplă o lovitură de stat, oriunde în lume.

Deci, la data de vineri, 3 august 2012, orice stat european, de la Andora la Federația Rusă, precum și oricare alt stat interesat de pe mapamond știa deja cum este cu „lovitura de stat” de la București. Probabil că nu i-au zis „nebunie”, ci un apelativ mult mai puțin decent, dar asta doar în documentele lor strict secrete.

Ce ar fi așteptat Europa, cum, de altfel așteptăm și noi, cetățenii români, de la domnii Antonescu și Ponta este să declare ce politici au domniile lor, precum și partidele ce îi susțin, în variile domenii ale guvernării Țării, pe timpul și după epuizarea interimatului prezidențial.

Deja, ne-am lămurit cu privire la intenția lor de preluare a puterii politice. Nu știm însă ce vor să facă domniile lor cu această putere.

Vrea domnul Ponta să fie șeful unui nou Guvern Boc-Ungureanu dar fără Boc și Ungureanu, însă tot la cheremul Fondului Mondial Internațional și tot fără dezbaterea în Parlament a angajamentelor cu acesta și cu celelalte două organizații financiare supranaționale, Banca Europeană și cea Mondială? Sau are domnia sa o politică proprie, pe care doar o comunică Fondului și Băncilor, în vederea asigurării unui împrumut la nevoie și atât?

Vrea domnul Antonescu să vină cu o politică de securitate și apărare conformă cu nevoile strategice, acute și presante, ale României, în condițiile în care domnul Băsescu Suspendatu a făcut tot ce a putut pentru a slăbi puterea militară a României și diminuarea capacității Țării de a-și asigura securitatea națională și individuală?  Sau va continua aceiași politică băsistă?

Prin impunerea unei politici de restaurare a domniei legii, prin reformarea din temelii a procuraturii, începând cu șefii acesteia, mai vrea domnul Antonescu să descurajeze procuratura să fie o formă de poliție politică, la comanda „șefului statului”? Sau nu are nicio asemenea politică, fiind mulțumit de felul cum stau lucrurile în acest moment și în viitorul previzibil?

Și întrebările de acest fel pot continua la nesfârșit. La ele, însă, deocamdată, avem un singur răspuns.

Toate datele ne arată că domnii Antonescu și Ponta vor să „transmită” Europei că domniile lor, odată ajunși la putere, nu sunt un „pericol” pentru interesele europene și universale privind România, dintre care multe au avut ca port-drapel, agent de influență sau garant pe domnul Băsescu Traian personal, așa că Europa poate să îi lase și pe domniile lor să guverneze un pic, că prea mult au stat în opoziție.

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Statistici T5