Istoria așa cum nu o știu toți -Rusia și neutralitatea

Categoria Istorie 2.691 afisari

Istoria așa cum nu o știu toți

Epoca internetului are avantajele și dezavantajele sale în ceea ce privește informarea, culturalizarea dar și manipularea, intoxicarea și prostirea maselor. Dacă în epoca informării și culturalizării prin carte aveai certitudinea nu neapărat a aflării adevărului cât a unei anumite garanții privind informația, cât și a autenticității autorului care nu putea tipări o carte fără a se expune criticii și fără a răspunde pentru zisele sale atât științific cât și moral sau legal, acum internetul oferă posibilitatea inserării oricăror date sau informații, verificate sau neverificate, reale sau fanteziste, dar mai ales sub un anonimat care dacă nu te apără legal de cei ce vor și au posibilitatea de a te deconspira, te apără măcar de cititorul de rând. Așa se face că uneori suntem nevoiți să primim prin poșta electronică fel de fel de informații, date, povești, fantezii, conspirații care mai de care mai șocante care te fac să te întrebi ce să faci cu informația respectivă, să îi dai delete sau să o păstrezi ca pe o informație deosebit de importantă. Totul este posibil și suntem supuși riscului de a fi manipulați sau dezinformați cu sau fără voie, mai ales că uneori unii prieteni, cunoștințe, amici, colegi, mai mult sau mai puțin creduli după ce primesc astfel de materiale se grăbesc să le împărtășească celor dragi dintr-un imbold firesc total nevinovat și uite așa din aproape în aproape pe un lanț al slăbiciunilor mult mai mare decât al conului Caragiale informația repetată la nesfârșit devine axiomă chiar dacă este neverificată sau chiar neverificabilă. Se dau uneori surse care sunt greu de atins se indică documente secrete la care puțini au acces și culmea, cu cât este mai greu de verificat cu atât ”cititorul de rând” este mai interesat și acordă mai multă credibilitate subiectului. Nici eu nu fac excepție de la cei care primesc diferite astfel de materiale și ceea ce mi se pare nu neapărat mai senzațional ci mai veridic, am să postez pe acest site la acest capitol, sub rezerva celor spuse mai sus, menționând că sursa e neverificată și nu garantez veridicitatea informației.

Dar pentru că eu însumi am fost pus în poziția de a fi ”copiat” și materiale ale mele au fost postate sub diferite nume mai mult sau mai puțin intenționat, am căutat și am găsit acest material publicat de la un anumit pasaj  pe blogul domnului George Damian. Dacă materialul îi aparține îmi fac datoria de onoare de a indica sursa ca fiind :

http://www.george-damian.ro/pactul-ribbentrop-molotov-si-parada-comuna-sovieto-nazista-din-brest-litovsk-300.html

 Neacșu Marin

”Rusia și neutralitatea

 Cine a început al Doilea Război Mondial? Când a început al Doilea Război Mondial? Manualele de istorie şi istoricii noştri răspund simplu: al Doilea Război Mondial a început pe 1 septembrie 1939, când Hitler a invadat Polonia. Simplu şi clar. Știm când a început, ştim cine este vinovat. Treaba e clară, nu mai avem nevoie de lămuriri suplimentare. Și dacă e altfel? Ce făcea Uniunea Sovietică în septembrie 1939? Păi ce să facă, invada Polonia pe 17 septembrie și apoi trupele sovietice defilau cot la cot cu trupele naziste la Brest-Litovsk. Și totuşi Uniunea Sovietică nu are nici o responsabilitate cu privire la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial! Voi recurge la raționamentul lui Viktor Suvorov din volumul “Spărgătorul de gheață” pentru a vedea care a fost rolul Uniunii Sovietice în acei ani. Care este data intrării Uniunii Sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial? Toată lumea este de acord asupra datei: 22 iunie 1941, când Uniunea Sovietică a fost invadată de Germania nazistă şi aliații ei (printre care se număra şi România). Avem de-a face cu o incoerență: al Doilea Război Mondial începe pe 1 septembrie 1939 prin invadarea Poloniei de către Germania nazistă, Uniunea Sovietică se alătură invadării Poloniei pe 17 septembrie 1939 și totuşi… Uniunea Sovietică participă la război abia din 22 iunie 1941! Soldații germani ş i polonezi morți în septembrie 1939 au participat la al Doilea Război Mondial, dar soldații sovietici morți în Polonia în septembrie 1939 nu au participat la al Doilea Război Mondial… Cât de neutră a fost Uniunea Sovietică În istoriografia rusă (și nu numai!) în perioada dintre 1 septembrie 1939 ş i 22 iunie 1941 Uniunea Sovietică este considerată… neutră! Aproape doi ani de neutralitate în care al Doilea Război Mondial bântuia prin toată lumea, iar Uniunea Sovietică era NEUTRĂ! A fost atât de neutră în aceş ti doi ani Uniunea Sovietică încât a reuş it să cucerească 23 de milioane de oameni, invadând câteva țări cu adevărat neutre. Dar să vedem în ce a constat neutralitatea Uniunii Sovietice de la 1 septembrie 1939 până la 22 iunie 1941. Pe 30 noiembrie 1939 neutra Uniune Sovietică (neparticipantă în acel moment la cel de-al Doilea Război Mondial!) a declanş at invadarea Finlandei. A urmat un război crâncen care a durat până pe 13 martie 1940, război încheiat cu un tratat de pace valabil ş i în ziua de azi. În timpul luptelor din Finlanda, neutra Uniune Sovietică a înregistrat 126.000 de soldați morți ş i dispăruți plus 188.000 de răniți. Tot ca un act de neutralitate, în toamna anului 1939 Uniunea Sovietică a transmis țărilor baltice ultimatumuri prin care a impus instalarea de baze militare sovietice. Continuând această originală politică de neutralitate, Uniunea Sovietică a anexat țările baltice în iunie 1940. Tot în iunie 1940, Uniunea Sovietică a transmis României un ultimatum prin care a cerut Basarabia şi Bucovina. România a cedat, dar dacă nu ar fi făcut-o cu siguranță am fi avut de-a face cu un alt exemplu de neutralitate manifestat sub forma unui război. Uniunea Sovietică îşi motivează “neutralitatea” spunând că nu au existat declarații de război în conflictele enumerate mai sus. După această logică şi Germania nazistă a fost la fel de neutră. Când a invadat Danemarca și Norvegia pe 9 aprilie 1940 Hitler nu a declarat război acestor țări, ci a spus că a venit să le apere neutralitatea. Practic, acțiunile Uniunii Sovietice sunt identice cu ale Germaniei naziste în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie 1941. Și totuşi Uniunea Sovietică a fost neutră, iar Germania nazistă a declanşat cel de-al Doilea Război Mondial. Pactul Ribbentrop-Molotov şi parada comună sovieto-nazistă din Brest-Litovsk.

Pe 22 septembrie 1939 la Brest-Litovsk trupele Germaniei naziste mărşăluiau alături de cele ale Uniunii Sovietice în cea mai ciudată paradă din întreaga istorie. Soldații a două ideologii autodeclarate ca inamice își dădeau mâna şi făceau schimb de țigări după ce sfâşiaseră Polonia. Părintele trupelor de tancuri naziste, generalul Heinz Guderian se saluta şi primea această ciudată paradă alături de unul dintre cei mai valoroşi comandanți de blindate ai sovieticilor, generalul Semion Moiseevici Krivoşein. Sovieticii salutau steagul cu svastică, iar arcul de triumf al paradei reunea secera şi ciocanul cu svastica. Hitler şi Stalin îşi dădeau mâna zîmbind peste cadavrul Poloniei. O paradă aproape necunoscută în istorie, ale cărei imagini au ieşit cu greu din arhive – și este vorba de imagini provenind exclusiv din arhivele germane. Probabil că sovieticii nu au făcut fotografii la Brest-Litovsk pe 22 septembrie 1939 – sau dacă au făcut, atunci fotograful a murit prin cine ştie ce lagăr iar imaginile au fost distruse. Toată această poveste a venit ca o concluzie logică a pactului încheiat între Hitler și Stalin prin miniştrii lor de externe, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, semnat la Moscova pe 23 august 1939. Cei doi dictatori şi-au împărțit atunci Europa, Polonia a fost sfâşiată în două, iar Basarabia românească a fost dată cadou sovieticilor. După ce Germania a atacat Polonia pe 1 septembrie 1939, generalul Heinz Guderian a ajuns pe 17 septembrie la Brest Litovsk, dincolo de linia de demarcație de pe râul Bug. Guderian a aşteptat aici sosirea sovieticilor, care au ajuns la Brest pe 22 septembrie sub comanda generalului Semion Moiseevici Krivoşein. Cei doi generali au căzut de acord pentru desfăşurarea unei parade comune în oraşul Brest, care a început la orele 16:00. Krivoşein a exprimat în timpul discuțiilor speranța că Germania nazistă și Uniunea Sovietică vor reuși să înfrângă inamicul comun – respectiv imperialista Mare Britanie. Un eveniment istoric ocultat care exprimă un adevăr geopolitic: când Rusia şi Germania îşi dau mâna, țările din Europa de est dispar, iar Marea Britanie este izolată şi pusă în pericol. Generalul polonez Plisowski, comandantul trupelor care au apărat Brestul, a fost luat prizonier de sovietici și mai apoi executat în masacrul de la Katyn. Arcul de triumf purtând svastica alături de seceră si ciocan cu inscriptia “Trăiască Armata Roşie, eliberatoarea clasei muncitoare din Belarus si Ucraina de vest”. Sovieticii salută steagul cu svastica. Generalul nazist Heinz Guderian si brigadierul sovietic Semion Moiseevici Krivoshein. Guderian si Krivoshein primesc împreună parada comună sovieto-nazistă. Trupele germane defilează. Sovieticii si naziştii asistă la paradă. Defilarea naziştilor. Trec tancurile sovietice. Tancuri sovietice trec pe lângă motociclistii nazişti. Camion cu sovietici. Sovieticii se salută cu naziştii. Cei mai buni prieteni: sovieticii şi nazistii. Tanchişti sovietici şi infanterişti nazişti. Naziştii nu sunt deranjati de portretul lui Stalin. Două coifuri alăturate: steaua în cinci colţuri şi vulturul nazist. Comanda sovietică. Naziştii şi sovieticii îşi dau mâna. Prietenie fără de seamăn…”

Material primit pe mail

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Statistici T5