PROIECT DE LEGE PRIVIND PENSIILE MILITARE DE STAT

Categoria Despre Armata 245 afisari

Pe mail sau bloguri diverse circula o variantă de proiect al viitoarei legi a pensiilor. Am contactat-o telefonic pe doamna Simona Luminiţa Sîrbu, consilier al MApN pentru a confirma sau infirma varianta şi mi-a confirmat că această variantă este varianta la care s-a convenit până la data de 23.08.2012 la ultima întâlnire a Comisiei înfiinţate la iniţiativa ministrului Dobriţoiu. Această variantă mai poate suporta modificări , propuneri, adăugiri. Nu a putut da relaţii vizavi de data sau forma sub care va fi introdusă spre aprobare.

LEGE Nr. din 2012 privind pensiile militare de stat

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari şi funcţionari publici cu statut special este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
NOTĂ: funcţionarilor publici cu statut special la trecerea în rezervă li se echivalează gradul profesional cu gradul militar – se justifică sintagma de „pensii militare de stat”

Art. 2. – Principiile de bază prevăzute la art. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, mai puţin principiul contributivităţii, se aplică în mod corespunzător şi sistemului pensiilor militare de stat exceptând situaţiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.

Art. 3. – (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, asa cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul voluntar, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari cu modificările şi completările ulterioare;
b) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public civil, cu statut special, aşa cum este el definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
c) vechime completă – este vechimea minima în serviciu pentru care militarii şi funcţionarii publici cu statut special au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă;
d) vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
d1) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
d2) militar angajat pe baza de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
d3) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, cu excepţia liceului militar;
d4) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
d5) a fost în captivitate;
d6) a avut calitatea de funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
(2) Termenii şi expresiile din prezenta lege care nu sunt definiţi şi se regăsesc la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice au semnificaţia stabilitş în respectiva lege.

Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii în cadrul sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, aşa cum sunt prevăzute în legi, regulamente şi ordine ale ministrului/directorului structurii respective, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii şi decesului.

Art. 5. – (1) Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi iniţiază propuneri de acte normative în domeniu.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 6. – Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale, constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.

Art. 7. – Prevederile prezentei legi se aplică militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special în activitate, în rezervă sau în retragere, precum şi urmaşilor acestora.

Art. 8. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţaşedereaa în România, precum şi ale persoanelor pentru care casele de pensii sectoriale întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii sociale sunt furnizate acestora gratuit de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Directa pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
(4) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 9. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a prestaţiilor de asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor militare de stat şi alte cheltuieli prevăzute de lege.

Art. 10. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii de muncă.

Art. 11. – (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2004 privind stabilirea locurilor de munca şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor profesionişti trecuţi în rezervă/ retragere până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

NOTĂ: legea se aplică numai pentru viitor cu excepţia legii penale mai favorabile. De văzut capitolul dispoziţii finale şi tranzitorii modalitatea de aplicare pentru cei pensionaţi anterior prezentei legi

Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele prestaţii:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.

Art. 13. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.

Art. 14. – (1) Drepturile de pensii sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial.
(2) Plata prestaţiilor prevăzute la art. 9 se supune termenului general de prescripţie, conform legii.
(3) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în monedă naţională.

Art. 15. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special se pot asigura, benevol, la instituţiile private de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care s-au asigurat la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii în condiţiile prevăzute de lege, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, pot opta pentru transferul fondurilor de la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii la instituţii private pentru pensii facultative sau restituirea fondurilor acumulate la acestea.

CAPITOLUL II
Prestatiile în sistemul pensiilor militare de stat

Art. 16. – Sistemul pensiilor militare de stat acordă:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.

SECTIUNEA 1
Pensia de serviciu

Art. 17. – Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.

Art. 18. – Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) vârsta de 60 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 45 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti;
b) vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv vechime minimă în serviciu de 23 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti.

Art. 19. – Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 18 lit. b) şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) au împlinit vârsta de 55 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 42 de ani militarii angajaţi pe bază de contract, soldaţi/gradaţi voluntari, soldaţi/gradaţi profesionişti şi sunt trecuti în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităti şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

Art. 20. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari public cu statut special, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.

Art. 21. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar ori funcţionar public cu statut special de cel putin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 60 de ani, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar/serviciu.

Art. 22. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b), c) sau d) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel:
a) la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special, pentru cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv la împlinirea vârstei de 41 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
b) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte condiţii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari publici cu statut special, pentru cadrele militare, respectiv la împlinirea vârstei de 39 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte conditii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special în aceste specialităţi.

Art. 23. – (1) Vechime în serviciu este şi perioada în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii iar în caz de absolvire a mai multor instituţii de învăţământ superior, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.
(2) În cazul în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi a unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special dar şi cursurile de zi ale uneia sau mai multe instituţii de învăţământ superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.

Art. 24. – (1) Dovada privind vechimea în serviciul militar/serviciu şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fişa de pensie întocmită pe baza datelor din fişa matricolă sau din alte documente legale.
(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în altă calitate decât cea de militar ori funcţionar public cu statut special, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit legii privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 25. – În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.

Art. 26. – (1) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu militar/serviciu.
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) şi art. 23, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme.

Art. 27. – La acordarea pensiei militare de stat se va respecta principiul potrivit căruia deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de ultimul sistem în care cel în cauză a fost încadrat/asigurat.

Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul lunar brut avute în ultima lună de activitate, care include şi sporurile şi primele cu caracter permanent, astfel:
a) solda de funcţie/salariul pentru funcţia îndeplinită;
b) solda de grad corespunzătoare gradului avut la data trecerii în rezervă/salariul pentru gradul profesional deţinut avut la data încetării raporturilor de serviciu;
c) solda de merit/salariul de merit;
d) indemnizaţia de comandă/indemnizaţia de conducere;
e) gradaţii şi sporuri;
f) indemnizaţia de dispozitiv.
(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie ori salariilor pentru funcţiile îndeplinite în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute/salariilor din această perioadă, mai puţin solda de grad/salariul pentru gradul profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul pentru gradul profesional prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).
(4) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 21 şi art. 38 alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(5) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat nu poate depăşi media soldelor/salariilor lunare brute, aşa cum este stabilită ultima solda/salariu lunar brut, din ultimele 6 luni.

Art. 29. – Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 62%;
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte conditii, respectiv grupa I de munca, 64%;

Art. 30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii se acordă militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului;
(3) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au participat la misiuni în afara teritoriului statului roman şi au fost decoraţi de statul roman si/sau alte state/organism internaţional beneficiază de un spor al cuantumul pensiei care se stabileşte, în functie de decoratia primita, prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 31. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani, cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv 23 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesioniţi, lucraţi efectiv beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
(2) Persoanele încadrate în munca, pe perioada în care cumulează pensia cu venituri de natura salariala nu beneficiază de sporul prevăzut la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru pensiile militare de stat aflate în plată la această dată, la prima actualizare, dacă acest spor nu a fost adăugat.

Art. 32. – Pensia militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.

Art. 33. – (1) Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.

SECTIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate

Art. 34. – Au dreptul la pensie de invaliditate militarii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevazute la alin. (1) lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învătământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de munca, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.

Art. 35. – Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de munca.

Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei şi Serviciului Roman de Informatii, după caz, cu avizul Ministerului Sănătăţii si/sau a Ministerului Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale, care va fi adoptata în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Casele de pensii sectoriale, prin intermediul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

Art. 37. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi sigurantă natională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în solutionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive.
(10) Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atributiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul administratiei şi internelor, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.

Art. 38. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului beneficiază de pensia de invaliditate dacă îndeplinesc cel putin jumătate din condiţiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:
_____________________________________________________
Varsta cadrului militar Vechimea in serviciu
in momentul ivirii realizata anterior
invaliditatii ivirii invaliditatii(ani)
sub 25 de ani 5
25 – 31 de ani 8
31 – 37 de ani 11
37 – 43 de ani 14
43 – 49 de ani 18
49 – 55 de ani 22
peste 55 de ani 25
_____________________________________________________
(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).

Art. 39. – În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.

Art. 40. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 29 – 31.
(2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.

Art. 41. – (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantum de 80 % din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii, în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.

Art. 42. – (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în functie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de comisiile centrale de expertiză medico-militară.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacitaţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra capacitaţii de muncă, emisa în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.

Art. 43. – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;
c) beneficiază de pensie în condiţiile art. 19 lit. b) şi ale art. 20 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de
expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

Art. 44. – (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive.
(2) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.
(3) Suspendarea plătii pensiei prevăzute la alin. (2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa de pensii sectorială, după caz.

Art. 45. – (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 43 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională care au emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării socio-profesionale.
(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare constatării.
(3) Casele de pensii sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.
(4) Suspendarea plătii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.

Art. 46. – (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie militara de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
(3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 41 se menţine şi pe durata acordării pensiei militare pentru limită de vârstă.

SECTIUNEA a 3-a
Pensia de urmaş

Art. 47. – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi şotul supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.

Art. 48. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

Art. 49. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Art. 50. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 51. – Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 52. – Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 53. – (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaş;
b) 75% – pentru 2 urmaşi;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

Art. 54. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.

Art. 55. – În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. (2).

Art. 56. – Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Art. 57. – Persoanele prevăzute la art. 48 lit. c) şi la art. 50 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical în condiţiile art. 42 şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.

SECTIUNEA a 4-a
Actualizarea pensiilor

Art. 58. – (1) Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum urmează:
a) ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul pentru gradul profesional deţinu si/sau solda funcţiei maxime/salariul de bază al funcţiei îndeplinite/indemnizaţia lunară ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special, potrivit gradului militar/profesional şi funcţiei maxime avute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 29- 31, 40 şi art. 106 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei;
b) în funcţie de posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului;
c) în situaţiile în care măsurile de protecţie socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad/salariilor pentru gradul profesional si/sau soldelor de functie/salariilor pentru funcţiile îndeplinite ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condiţiile prevăzute la lit. a).
(2) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 89, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).

SECTIUNEA a 5-a
Stabilirea şi plata pensiilor

Art. 59. – (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusa personal ori prin mandatar desemnat prin procura speciala.
(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa de pensii sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(3) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.
(4) Militarul ori funcţionarul public cu statut special depune cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, la casele de pensii sectoriale care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, astfel:
A. La Ministerul Apărării Naţionale:
a) prin unitatea militară din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la trecerea în rezervă sau direct în retragere;
b) prin centrul militar judeţean, în cazul celor care îndeplineşte condiţiile de pensionare după data ieşirii din rândul militarilor în activitate.
B. La Ministerului Administraţiei şi Internelor şi la Serviciul Român de Informaţii :
a) prin unitatea militară/structura din care a făcut parte la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu;
b) prin inspectoratul judeţean sau secţia de Informaţii, centrul militar din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, precum şi pentru cele detaşate pentru a executa misiuni în afara instituţiilor mentionate la art. 6 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiţiei, respectiv prin cele ale unităţilor din care au fost detaşate.
(6) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cererile de pensionare se depun la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi, respectiv, Ministerului Administraţiei şi Internelor, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(7) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaş, ai căror susţinători decedaţi au fost pensionari militari, cererea şi actele de pensionare se pot depune şi la casa de pensii sectorială în a căror evidentă sau aflat susţinătorii.

Art. 60. – (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 59 alin. (4) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii.

Art. 61. – Dosarul de pensionare se întocmeşte şi se depune la casa de pensii sectorială constituita la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), de către organele prevăzute la art. 56 alin. (4), în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.

Art. 62. – (1) Pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, în funcţie de categoria de pensie solicitată.
(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(3) În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:
a) de la data încetării plătii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
d) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului;
e) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, au fost depuse la casa de pensii sectoriala peste termenul prevăzut la lit. b), c) şi d);
f) din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa sectorială de pensii, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate.

Art. 63. – Pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, care se plătesc de la data încetării calităţii de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate.

Art. 64. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului.
(4) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.
Art. 65. – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii si/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea vechimii si/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.
(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.

Art. 66. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

Art. 67. – (1) Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. sau, după caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.

Art. 68. – (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.

Art. 69. – (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele sectoriale de pensii.
(4) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 70. – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.

Art. 71. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 51 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 45 alin. (1);
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 lit. c);
h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii sectoriale în evidentele căreia se află pensionarul condamnat.

Art. 72. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
c) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite comisiile de expertiza medico-militare;
d) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5) din Lege nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice ;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
g) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
h) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistentă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plătii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plătii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Art. 73. – În sistemul public de pensii, reluarea plătii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plătii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plătii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. d).

Art. 74. – Încetarea, suspendarea sau reluarea plătii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.

Art. 75. – Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plătii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenta materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.

Art. 76. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii cu pensii militare de stat;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmas, încadrati în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 48 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 77. – Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în muncă după trecerea în rezervă pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Art. 78. – (1) Deciziile de pensie ale pensionarilor rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special se revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul/ funcţionarul public cu statut special s-a prezentat la unitatea/instituţia în care a fost încadrat.
(3) Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut special pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în rândul militarilor profesionişti în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul al pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.

Art. 79. – Beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidentele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia

Art. 80. – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.

CAPITOLUL III
Casele de pensii sectoriale

Art. 81. – (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucuresti.
(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin. (1).

Art. 82. – Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se vor stabili prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, adoptata în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi.

Art. 83. – (1) Ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor şi directorul Serviciului Român de Informaţii sunt ordonatori principali de credite pentru bugetul ministerului/serviciului respectiv, de unde se asigura şi fondurile pentru pensiile militare.
(2) Directorii caselor de pensii sectoriale sunt ordonatori terţiari de credite pentru cheltuielile cu prestaţiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Art. 84. – Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.

Art. 85. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabileşte cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigura distribuirea şi primirea la timp a pensiilor militare de stat de fiecare pensionar;
d) asigură evidenţa drepturilor şi obligatiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal;
e) controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
f) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relatii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
g) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare;
h) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidentă;
i) asigură reprezentarea în fata instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
j) organizează activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
k) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
l) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.

Art. 86. – Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.

Art. 87. – (1) Salarizarea personalului caselor de pensii sectoriale se realizează potrivit legii.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor în subordinea cărora funcţionează.

CAPITOLUL IV
Raspunderea juridica

Art. 88. – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contraventională sau penală, după caz.

SECTIUNEA 1
Infractiuni

Art. 89. – Transmiterea şi efectuarea de înregistrări inexacte precum şi omisiunea înregistrărilor în procesul de stabilire a drepturilor de pensie, având ca efect denaturarea evidentelor privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi, vechimea în muncă sau efectuarea de plăti nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiune si se pedepseşte potrivit Codului penal.

SECTIUNEA a 2-a
Contravenţii

Art. 90. – Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 79 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectoriale modificările intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei.
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.

Art. 91. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 90 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 92. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 90 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 91 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.

Art. 93. – Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 91 şi 92, constituie venituri la bugetul de stat.

Art. 94. – Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 90-92 se completeaza cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL V
Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat

Art. 95. – (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii .
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termen prevăzut la alin. (1) sunt definitive.

Art. 96. – (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În solutionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.

Art. 97. – (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauza şi caselor de pensii sectoriale interesate în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătoreasca, competenţa în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.

Art. 98. – Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curti de apel.

Art. 99. – Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:
a) hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;
b) deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;
c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de pensie militara de stat sau de asigurări sociale;
d) modul de stabilire şi de plată a pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale;
e) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi;
f) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;
g) alte drepturi şi obligaţii din sistemul pensiilor militare născute în temeiul prezentei legi.

Art. 100. – (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.

Art. 101. – (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.

Art. 102. – Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 103. – Cererile în fata oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 104. – (1) Constituie vechime în serviciu sau în muncă pentru stabilirea pensiei militare de stat si perioadele recunoscute în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia anterioară.
(3) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sunt încadrate în condiţii speciale.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I si/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.

Art. 105. – (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.

Art. 106. – (1) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au contribuit la Fondul de pensie suplimentară beneficiază la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condiţiile art. 29 – 31 şi ale art. 58 alin. (1), un spor procentual de:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 – 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 – 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.

Art. 107. – (1) Pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează, astfel:
a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda/salariul lunar brut în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă, pe baza metodologiei din prezenta lege;
b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată;
c) la cerere, prin adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3) şi (4).
(2) Sumele rezultate ca diferenţă între pensiile în plată şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eşalonat începând cu anul 2013, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, după cum urmează:
a) pentru anul 2013, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2014, şi 10% începând cu 1 iulie 2014;
b) pentru anul 2014, 40% din cuantumul diferentei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014.
c) pentru anul 2015, 40% din cuatumul diferenţei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2015

Art. 108. – La data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 106, pensiile acordate pe baza legislaţiei anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.

Art. 109. – (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) În cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform alin. (1) şi (2) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată.

Art. 110. – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.

Art. 111. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând prestaţii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.

Art. 112. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militara de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăti a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.

Art. 113. – (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează prin executorii proprii ai caselor de pensii sectoriale şi se fac venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 114. – Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.

Art. 115. – Aplicaţia informatică utilizată la stabilirea pensiilor militare de stat se omologhează şi este publică.

Art. 116. – (1) Expertizele dispuse de instanţele judecătoreşti în litigiile de asigurări sociale se efectuează numai de experţi specializaţi în asigurări sociale.
(2) În vederea pregătirii şi atestării experţilor specializaţi în asigurări sociale, Ministerul Justiţiei efectuează modificările necesare în legislaţia specifică.

Art. 117. – Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.

Art. 118. – Cererile adresate casei de pensii sectoriale constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.

Art. 119. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au fost degradaţi militar, au pierdut gradul militar ori calitatea de funcţionar public cu statut special, efect al hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru infracţiuni comise cu intenţie, nu beneficiază de pensie militară potrivit dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 120. – Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.

Art. 121. – În aplicarea prezentei legi instituţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) emit norme metodologice în termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 122. – La stabilire pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.

Art. 123. – Prezenta lege intră în vigoare la data de …….

Art. 124. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
– art. 1 lit. a), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30.06.2010;
– Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publica şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31.01.2011, cu modificările şi completările ulterioare;;
– dispoziţii contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20.12.2010, cu modificarile şi completările ulterioare;
– orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

 

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

89 Raspunsuri la PROIECT DE LEGE PRIVIND PENSIILE MILITARE DE STAT

  1. micutzul

    Parerea mea este ca daca acest proiect este supus spre aprobare parlamentului si intra in vigoare cat mai repede , lucrurile ar intra pe fagasul normal pentru noi militarii. Se pare ca aceasta lege ar multumi pe toata lumea, nu ar fi defavorizati ci dimpotriva toata lumea cred ca se linisteste.
    Sper ca pasii sa fie facuti rapid si sa nu mai fim umiliti. Chiar daca unii cred ca doi leuti sunt mai importanti decat demnitatea lor.
    Cu respect .

  2. neacsu marin

    Micutule, la fiecare intalnire a Comisiei reprezentantii ANCMRR si SCMD se cearta ca chiorii, da parca ar face parte din armate diferite si ar urmari interese diferite. De fapt urmaresc interese diferite, Iliescu pe ale sale si Dogaru pe ale sale. Si uite asa , Broasca Racul si o Stiuca…Daca vreti sa aflat ce urmareste fiecare, intrebatii pe ei. Pe Iliescu ce urmareste Dogaru si pe Dogaru ce urmareste Iliescu. Este singura sansa sa va spuna adevarul.

  3. Revenirea la Legea 164/2001( ce este acest proiect dacă nu o copie a acelei legi) folosește doar celor care au pierdut prin recalculare/revizuire, nu și celor cca 90%, care au cîștigat.

    Inadvertențe în proiect
    Care este legătura intre art. 58 alin 2) și art. 89?
    Art.58 alin.2) spune:
    2) Pînă la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 89, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).

  4. Lupus,
    Corecta observatia ta privitor la articoul 58, am indoieli vizavi de referirea la lege si dezavantarea unor pensionari. Care este dezavantajul atata vreme cat cuantumul pensiilor celor carora le-a crescut pensia va ramane acelasi -daca este calculat corect- si daca pensiile militare vor fi aliniate la soldele militarilor activi ?

  5. mos alecu

    @Lupuș 27 septembrie 2012 – 11:43 :

    La : “Care este legătura intre art. 58 alin 2) și art. 89?”

    Art. 58.(2) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 89, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).
    Art. 89. – Transmiterea şi efectuarea de înregistrări inexacte precum şi omisiunea înregistrărilor în procesul de stabilire a drepturilor de pensie, având ca efect denaturarea evidentelor privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi, vechimea în muncă sau efectuarea de plăti nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiune si se pedepseşte potrivit Codului penal.

    Chiar … care o fi legatura ?

  6. A se reține și formularea discutabilă a art 31 alin 2), motiv pentru care am pus proiectul în discuție pe blogul meu.
    Mă gîndeam să spun că nu mai era nevoie de articolul de mai sus dacă recalcularea pentru stagiile ulterioare pensionarii este prevazută în art.107 lit c) din proiect.
    Stupoare, acest articol face trimitere la art 104 alin (3) și (4) care, după cum se vede, se referă la altceva.
    In alte variante ale proiectului, art. 107 lit c) făcea trimitere la art. 107 alin (3) și (4) din legea cadru, respectiv Legea 263/2010.

    Traducerea art. 107 lit b) din proiect înseamnă, cu alte cuvinte, înghețarea cuantumului actual al pensiilor celor 90% de rezerviștii MApN, care au obținut măriri prin recalculare/revizuire, pînă cînd acest cuantum ar fi depășit de actualizările promise de proiect. Acesta a fost sensul celor spuse în comentariul anterior.

  7. Lupus,punctul tau de vedere va ajunge acolo unde trebuie.

    In ceea ce priveste legatura dintre art 58 si 89, cred ca e vorba de o neatentie sau o greseala de tastare. Probabil a vrut sa spuna 79.

  8. LoremIpsum

    Dle. Neacsu ce coerenta exista intre declaratiile Marianei Campeanu “….. fiecare persoana in functie de cat a contribuit.” si Art. 2, Art. 28 din prezentul proiect de lege.
    Aceasta “lege” nu face altceva decat sa avantajeze anumite categorii tinta de personal si nu are darul de a indrepta cat de cat problemele din armata din contra nu face decat sa le agraveze.
    Sper din tot sufletul ca acest proiect sa nu se aprobe si sa se adopte o masura ca in oricare dintre tarile membre NATO.

  9. Loremlpsum,
    Ce ne puteti spune despre pensiile din tarile NATO? Sunt cumva legi ocupationale ? Sunt legate de slariile militarilor? Sunt pensii ”unitare” sau pensii miltare?Dupa ce va documentati poate mai vorbim.Si daca tot vreti sa vedeti de ce militarii ar merita o privire mai atenta, va recomand si articolul ”un alt viitor nesimtit”

  10. Dar apropo de principii domnule Lorempsum, ce parere aveti de sloganul” de la fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa nevoi„?Si mai sunt si altele la fel de populiste. Eu as prefera fiecaruia dupa importanta, cantitatea si calitatea muncii,efort, riscuri, pregatire. Si ar mai fi, dar asa in mare cam astea ar fi.

  11. LoremIpsum

    Dle Neacsu
    Referitor la celelalte tari NATO eventual pot sa pun niste link-uri si fiecare sa traga concluziile. La ”un alt viitor nesimtit”, problema este mai delicata deoarece nu am dorit sa aprind spiritele dar daca tot ati adus discutia pot sa o dezvolt un pic. Militarul ranit este un SGP, aceasta categorie de militari este una dintre cele mai dezavantajate din MApN. Toti cei adusi in sicrie si in carucioare cu rotile sunt subofiteri si SGP, daca ati avut curiozitatea de a va informa despre ce solde primesc acestia si vorbesc despre solde deoarece in acest proiect de lege conf. Art.28 reprezinta baza de calcul a presupusei viitoare pensie ati fi inteles de ce pentru armata ar fi preferabila o masura ca in orice alta tara membra NATO.

  12. LoremIpsum

    De asemenea se lasa impresia prin acest proiect ca in sfarsit SGP-ii vor fi si ei luati in seama. Daca Romania ar respecta legile si obligatiile ca membra UE si NATO aceasta problema de fapt nu ar exista. Daca Romania ar aduce Clasificatorul Ocupatiilor la forma sa legala si ma refer la faptul ca in acest moment profesia de militar nu este recunoscuta si suntem unici pe planeta atunci prin Grupa Majora:0 (Fortele Armate) SGP-ii sunt automat inclusi in celelalte legi de care momentan beneficiaza asa zisele “cadre militare”. Calculati va rog pensia unui SGP-ist conform Art.28 care dupa 20-25 de ani activitate ajunge la o solda neta de 1000 RON, fara indemnizatie de comanda, prime, salariu de merit.
    Maistrii si subofiterii sunt in aceeasi situatie, un plt.adj.sef sau MMp ajunge la maxim 1400 RON dupa 25-35 ani de vechime de asemenea fara indemnizatie de comanda (drept de care beneficiaza doar ofiterii), salariu merit, prime.

  13. Incepi sa vii de acasa. Pai din ceea ce spui dumneata acuma domnule Loremlpsum,nu esti in contra legii , doresti doar o imbunatatire a ei. Asta e cu totul altceva. Va trebui sa te decizi: militarii ori au nevoie de o astfel de lege, ori nu au dreptul la ea. Ori cal ori magar.

  14. LoremIpsum

    Va rog sa publicati si post-ul dinaintea acestuia pentru a fi o legatura in ce scriu. Daca am ceva de scris mai mult o fac fragmentat si banuiesc ca stiti din ce cauza.
    Eu doresc o lege a pensiilor militare insa in nici un caz de forma aceasta, nu doresc o imbunatatire a acestui proiect, efectiv nu ai ce sa imbunatatesti atat timp cat ea “respira” avantajarea unui anumit grup si asta nu tocmai corect. Sper din tot sufletul ca Romania sa se conduca dupa legi si principii nu dupa sloganuri, am mai facut treaba asta si suntem unde suntem.

  15. Loremlpsum
    Trebuie sa intelegi ca SGV-ii cu tot respectul, nu pot avea nici salarizarea si nici pensia unor ofiteri. Exista niste grile de salarizare care iau in calcul atat vechimea cat si gradul, functia, importanta muncii depuse. Daca toti SGV-ii ar avea slarii de general comandant de brigada sau sef de departament, unde am ajunge ? Atunci si portarul de la fabrica trebuie sa aibă salariul directorului.Exista niste grile, acestea trebuiesc calculate corespunzator si aplicare corect. Sa nu imi spui acuma ca si SGV-ii au studii superioare , ca stii bine cum se fac facultatile in ziua de azi .Tocmai a izbucnit un scandal, nu e cazul sa detaliem

  16. LoremIpsum

    Dle Neacsu
    Sunt in armata de la varsta de 14 ani, asta inseamna 33 de ani de cand respir aerul armatei, este greu de crezut ca mai pot fi orbit de praful in ochi al cuvintelor mari din Legea 284-2010 cum ca salarizarea ar trebui sa se faca functie de “cunostinte, experienta, importanta….”. Cine sa ma evalueze daca am acele cunostinte, experienta, importanta… Seful meu? Ce se intampla daca eu sunt expert IT si el este ofiter de infanterie sau daca nu ii place mutra mea. Asta nu ar face decat sa intareasca pupincurismul care este deja institutionalizat in armata. Daca este sa ne referim la grilele de salarizare cum se poate face asta corect cand fuctiile din armata sunt echivalate cu unele din viata civila ex. “Ofiter specialist/operativ principal” cu “Consilier, expert administratie publica”, presupun cele din urma aceleasi riscuri, atributiuni, conditii de munca, etc. cu cele din armata?
    Atat timp cat profesia de militar nu este recunoscuta e greu sa stabilesti niste criterii corecte de evaluare si salarizare.

  17. LoremIpsum

    Nu sustin ca un SGP sa aiba pensia/salariul mai mare decat al unui general insa daca spiritul legii pensiilor militare sau salarizare este cum sa facem ca X sa nu aiba salariul/pensia mai mare decat Y ducem toata aceasta activitate in derizoriu.
    De ce nu se implementeaza un pachet de masuri al unuei tari membre NATO cu traditie si atunci nimeni nu ar putea sa mai afirme ca tot ce se face este in favoarea unei categorii, iar daca un SGP va avea pensia mai mare decat a unui general, cu toate ca nu cred, asta e. Eu propun sistemul american care este cel mai transparent.

  18. Loremlpsum,
    Problema cu sefii incompetenti sau pupincuristi sau ranchounosi exista decand lumea nu numai in armata si nu poate fi eradicata atata timp cat nu schimbam legile si oamenii care ii promoveaza si promoveaza acest sistem. In ceea ce priveste adoptarea unui sistem de pensii militare al aunei tari mai avansate ca democratie, sunt de acord dar pentru asta trebuie sa schimbam toata clasa politica. Asa ceva acuma nu se poate. Nici eu nu afirm ca legea este perfecta, dar macar in principiu este mai buna decat celalalta care desi sustinea ca este unitara se aplica alandala, dupa ureche si nu isi respecta nici macar propriile reguli. Nu poti vorbio de o pensie bazata pe contributie atata vreme cat aceasta contributie nu a existat.

  19. LoremIpsum

    Dle Neacsu
    Nu vreau sa devin pisalog de aceea deocamdata am sa ma opresc aici nu inainte de a spune urmatoarele lucruri.
    Eu sunt in activitate si am urmarit aparitia acestui proiect cu sufletul la gura si nu doar eu. Pentru majoritate a militarilor(activi) acest proiect nu se putea mai rau de atat, este o lege dedicata pentru un segment anume. Pe de alta parte ati scris ca aparitia acestui proiect de lege treneaza din cauza neintelegerilor intre sindicatele pensionarilor militari, nu pot sa inteleg de ce li se permite acestora sa se implice intr-un proiect de lege care nu ii priveste si pe deasupra sunt si rau intentionati. Insa tinand cont ca ministrul nostru este mai mult interesat de cumulul pensie-salariu si revenirea la pensiile dinainte de 2010 si este lesne de inteles care este interesul sau se poate explica starea de ceata in care ne aflam.
    Insa mai e mult pana departe, MApN nu face legi, mai trebuie sa treaca de ministerul muncii, parlament, senat, sper sa fie respinsa.

  20. Aveti posibilitatea sa va exprimati punctul de vedere oficial , sa o contactati pe doamna Simona Sirbu si sa ii spuneti punctele de vedere sau chiar pe domnul ministru. In ceea ce priveste amestecul rezeristilor, sau mai bine zis cooptarea acestora in acea comisie mi se pare binevenita , indiferent daca legea ii afecteaza sau nu, pentru ca sunt cei care pana acuma au fost loviti si au simtit efectele unor legi si masuri aplicate asupra pensionarilor. Ca unii in loc sa faca ceea ce trebuie sa faca se cearta si se bat in orgolii si ambitii prostesti, nu scade cu nimic meritul celor care vor sa faca ceva. Dupa cum ai sesizat e greu sa multumesti pe toata lumea.

  21. karadeniz

    “ Doamna Simona Luminiţa Sîrbu, consilier al MApN…. mi-a confirmat că această variantă este varianta la care s-a convenit până la data de 23.08.2012 la ultima întâlnire a Comisiei înfiinţate la iniţiativa ministrului Dobriţoiu. “

    Deci reprezentanții structurilor din domeniul apărării precum și reprezentanții structurilor asociative ce reprezintă diverse categorii de pensionari militari au fost de acord cu această variantă a proiectului viitoarei legi privind pensiile militare de stat, cu precizarea, aceleași doamne consilier, că, ” această variantă mai poate suporta modificări , propuneri, adăugiri. ”
    Din acest moment orice militar activ, în rezervă sau în retragere, are trebui să aibă ca prioritate analiza (cu toată seriozitatea și meticulozitatea) ce ar trebui să caracterizeze această categorie profesională, acestui proiect și conceperea, acolo unde consideră că e cazul, unor propuneri, modificări sau adăugiri, bine argumentate și justificate, care să permită în final, factorilor decidenți, elaborarea unei legi corecte, complete, fără loc de interpretări și durabilă.
    Noi, actualii pensionari, trebuie să înțelegem că această lege este concepută prioritar pentru viitoarele generații de pensionari, că: include în ea o nouă categorie, militarii profesioniști; structurile viitoare de apărare vor fi probabil mult diferite de cele de pe vremea noastră; rolul, pregătirea și responsabilitățile diverselor categorii de militari activi vor fi mult schimbate în viitor.
    În procesul analizării acestei legi trebuie să înțelegem că:
    – noi, cei pensionați pe legi anterioare, modificate și schimbate funcție de diverse interese de moment, suntem integrați în această lege din considerente de solidaritate și unitate de breaslă;
    – legea nu e concepută special pentru noi și nu o putem modela doar pe interesele noastre ci și/mai ales ale viitorilor pensionari :
    – interesele majorități celor din această categorie, prezentă și viitoare, primează în fața intereselor personale/cazuri lor particulare, fără ca această primare să afecteze grav pe vre-unul dintre noi;
    – procesul de restructurare și modernizare a armatei, renunțarea la serviciul militar obligatoriu, au produs și vor produce modificări esențiale în structura pensionarilor, cei a căror carieră a fost sacrificată de necesitatea remodelării armatei trebuie compensați, proporțional, pentru aceasta.
    Dacă cei mai mulți dintre noi nu se vor implica analiza acestui proiect de lege vom da posibilitatea decidenților politici să facă ceea ce fac de 23 de ani. Legi proaste, eludabile încă din textul lor și care vor fi schimbate periodic funcție de interese și condiții de moment.

  22. Titi

    Ce inseamna vechime in serviciu 25 ani efectiv lucrati?Se pune si scoala militara?Am iesit la pensie la limita de varsta dupa legea 263,dupa 24 ani 4 luni si 5zile de cadru activ plus 2 ani si 11 luni scoala militara.Am avut in total cu grupele de munca(16 ani speciala + 8 ani alte conditii) 43 ani si 3 luni,suficienti pentru a se calcula pensia dupa noul proiect:64%+36%=100% Daca se considera vechimea in serviu 25 ani efectiv lucrati, fara scoala,pentru 2 luni nu indepliesc conditia pentru a mai lua cei 36%.Vi se pare normal?Daca stiam ca se va da o astfel de lege cu o asemenea conditie mai stateam cateva luni deoarece am iesit la cerere indeplinind conditiile pentru pensie intreaga conform legii 263/2010.Va rog sa_mi raspunda cineva competevt.

  23. LoremIpsum

    Dle Neacsu
    Eu vad lucrurile astfel, aruncati va rog o privire pe componenta conducerii ANCMRR, o sa vedeti ca este formata numai din generali si colonei, unde este reprezentativitatea tuturor categoriilor de militari. Dvs. aveti impresia ca la negocierile pe tema legii pensiilor militare nu au mai putut de grija ofiterilor inferiori,subofiterilor, maistrilor sau SGP-istilor? Asta este primul aspect. Al doilea aspect ar fi, chiar daca proiectul este unul foarte bun sau foarte prost el tot nu va putea fi inaintat la parlament din cauza ca se cearta sindicalistii intre ei, am auzit chiar ca era sa se lase cu bataie si se blocheaza proiectul la discutii. Pai de ce sa se intample treaba asta? Sunt convins ca trasnaia cu iesirea la varsta de 60 de ani la pensie este rodul unei minti de la unul din sindicate, ei gandesc prin prisma unui general sau colonel(roman), daca eu pot ceilalti de ce nu, s-au rupt de realitate. Am sa dau alt exemplu in postul urmator.

  24. karadeniz

    @ Loremipsum
    Subiectul acesta al viitoarei legi a pensiilor militare este perceput, cel puțin de actualii pensionari, prin prisma a două modalități de stabilire a pensiilor militare.
    – pe baza principiului contributivității, ca principiul comun al pensiilor publice din sistemul asigurărilor sociale, cu excepția celor din justiție, celor ce se consideră egali cu Dumnezeu;
    – pe baza unui procent din veniturile ultimei solde sau perioade de timp din carieră cum a fost legislația anterioară începând cu decretul 141/februarie 1969 ( probabil și anterior dar nu am date) și cum este în majoritatea armastelor NATO ori a altor armate. Acest prinicipiu a fost modificat, după aplicarea lui, prin apariția L.119, în principiul contributivității. La ora actual tuturor pensionarilor militari li se aplică pricipiul contributivității prin 2 legi diferite. L.119 celor pensionați pe fosta L164 și L263 celor pensionați pe L263. Deși e un principiu unic pensiile diferă de la o lege la alta. Mare parte din cei cu pensii recalculate după L.119 fiind favorizați în principal, dar nu numai, prin luarea în calcul, ca bază de stabilire a punctajului pensiei, a unui stagiului complet de cotizare de 20 de ani pentru vârsta standard de pensionare de 55 de ani, față de cei ce se vor pensiona după L 263 la vârsta de 60 și cărora stagiu complet de cotizare le-a fost stabilit la 30 de ani.
    Speranța dumneavoastră, din postarea de la 09.03, de neaprobare a acestui proiect, la ce se referă? La unul din cele două principii ori la anumite prevederi din conținutul proiectului.
    Afirmația ”și să se adopte o măsură ca în oricare dintre țările membre NATO” , mă duce la concluzia că ați dori o viitoare lege a pensiei pe principiu unui procent din ultima soldă/perioadă de activitate.
    În această situație ar trebui să precizați cu ce prevederi din acest proiect nu sunteți de acord și ce ați dori să adăugați/modificați.
    Dacă concluzia mea este eronată și doriți aplicarea principiului contributivității, ar trebui să precizați ce prevederi ale legii 263, valabilă astăzi pentru dumneavastră, ca militar activ și viitor beneficiar al acestei legi, nu concord cu opinia dumneavoastră și cum le-ați vedea modificate.

  25. LoremIpsum

    Continuarea
    Ca sa vedeti cum vad mai marii armatei grija fata de subordonati va rog sa cautati pe net Anexa VII cu coeficientii de salarizare din anul 2010 si 2011 si faceti o comapratie intre coeficienti. In anul in care Boc ne-a taiat salariile mai marii armatei au considerat ca trebuie sa ne ajute sa trecem mai usor prin aceasta taiere, astfel in 2011 au pastrat coeficientii de ierarhizare incepand de la seful SMG pana la gradul de colonel inclusiv iar de la gradul de lt.colonel pana la soldat acesti coeficienti au fost scazuti, asa inteleg ei grija fata de subordonati, probabil au crezut ca celorlalti li se vor umple sufletele de bucurie cand stiu ca sefii lor nu sufera in urma taierilor salariale.
    Nu are importanta ca acesti coeficienti nu s-au aplicat si asta doar din cauze subiective, vorbesc la nivel de principiu. Acelasi lucru se intampla si cu proiectul de lege pentru pensiile militare.

  26. LoremIpsum

    @karadeniz
    Stiti bine opinia mea de pe celelalte bloguri, legea asta pute de sus pana jos, nu ai ce propuneri sa faci, este facuta de asa maniera sa avantajeze pe cei cu functii foarte mari si pe cei intrati pe usa din dos. De asemenea mi se pare de o rautate extrema, te tine in sistem pana la varsta de 50 de ani ca nu cumva sa poti sa incepi o cariera noua in viata civila, de la 50 de ani nu te mai angajeaza nimeni. Dvs sunteti de la marina, sa va dau un exemplu de aceeasi rautate extrema pe care ar trebui sa o cunoasteti, ofiterilor ingineri care au terminat ANMB printr-un intreg set de reglementari nu le sunt recunoscute diplomele in societatea civila cu toate ca urmeaza aceleasi facultati cu cei de la marina civila. A fost un ganditor care a considerat ca asa vor reusi sa ii tina in armata. Rautatea este caracteristica definitorie pentru toti “ganditorii” armatei.
    Referitor la legea pensiilor consider ca un criteriu comun pentru tot personalul din armata este suficient si anume pentru a beneficia de pensie sa ai un minim de ani lucrati ca militar, ex. 20 ani. In prezentul proiect tot felul de imbarligaturi, daca ti se desfiinteaza unitatea, daca esti inapt, daca ai lucrat nu stiu cati ani dintre care nu stiu cati ca militar…. si tot felul de alte trasnai. Daca mai doresti sa ramai si mai poti sa faci fata nu ai decat sa continui. Nu toti ajungem sefi de birouri sau comandanti de unitati.
    Gourkha elaborase un astfel de proiect.

  27. mos alecu

    Se pare ca acest proiect de lege este un proiect din “perioada de inceput” a activitatii in acest domeniu . Fata alte proiecte prezentate are multe referiri si trimiteri la prevederile L.263/2010 …
    Alte proiecte , rezolva problemele fara trimiteri la L.263 … asa cum este si normal (nu poti face o lege care “se foloseste” de prevederi ale altei legi … care poate fi abrogata/suferi modificari la un moment dat …

  28. Karadeniz, de cord cu tot ceea ce ai spus.
    Loremlpsum Repet, daca ai ceva obiectii concrete sa le faci, fa-le, vino cu propuneri, de asta a fost postata legea trimite pe adresa de mail doamnei consilier adresa pe care banuiesc ca o ai, daca nu o ai cauta interviul meu cu dansa si ai mailul acolo. Este inutil sa ce contrazicem aici sau sa punem calificative fara a sprcifica concret care este problema. Inca odata, te preocupa pensiile SGV, este ok, dar ce ai vrea ? Asta este. Este normal ca pensiile sa coboare odata cu cobotrarea in vechime, grad, functie etc. In ceea ce priveste varsta de pensionare la 50 de ani pentru SGV aici iarasi te inseli. In primul rand ei au cerut acest lucru, au facut memorii peste memorii, interventii la ministru, prin parlament, pe la senatori sa ii tina cat mai mult in armata , fara sa gandeasca ca la 50 de ani cand vor iesi din sistem multi dintre ei vor fi bunici, si nu vor sti sa faca altceva decat sa patruleze. Este reversul medaliei la care cei care au vrut lungirea perioadei de activitate, trebuiau sa se gandeasca. Nu poti fi si popa si hot, sau in Romania potio fi dar nu intotdeauna . Deci cjhestia cu vartsa nu o arunca in spatel;e sistemului. EI AU CERUT ACEST LUCRU.

  29. LoremIpsum

    Nu am nici o problema cu SGV-ii, am intrat pe blogul lor si am vazut cat de naivi sunt, cred in orice li se spune. Si ca sa nu ne mai invartim in jurul cozii propunerea mea pentru modificarea proiectului:
    Sa dispara din textul proiectului Art. 18, 19, 20, 21, 22 si sa fie inlocuit cu un articol unic cu urmatorul cuprins:
    Au dreptul la pensie militara de stat militarii care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani.

  30. AI MAI MULTE PROPUNERI SI OBIECTII DIN CATE AM VAZUT
    LE-AI TRIMIS DOAMNEI SIRBU ?

  31. karadeniz

    @ Loremipsum
    Prea multe nedreptăți acumulate în timp și refulate într-un singur șuvoi devin greu de înțeles pentru ceilalți interlocutori. Eu zic să le luăm pe rând , iavaș- iavaș cum spun unii etnici dobrogenii, și totul se limpezește foarte ușor.
    Referitor vârsta de 50 de ani pentru militarii profesioniști. Pe ”ligamilitarilor.ro” există, in documentul înaintat ministrului cu propunerile acestei structuri asociative a corpului militari profesioniști, propunerea ca față de vârsta de 50 de ani, pe care aceștia o accept să poată ieși la pensie anticipat la vârsta de 45 de ani. Din păcate celalată structură asociativă a lor, ”asociatiaromil.ro” la proiectul publicat nu are nici măcar un comentariu.
    Referitor la reprezentabilitatea maiștrilor militari și subofițerilor în conducerea ANCMRR, organele de la nivel filiale și conducerea centrală se aleg prin propunerile și votul membrilor. Raportul dintre ofițeri și mm/subof. în rândul rezerviștilor este cam același ca în rândul activilor. Deci dacă cei din conducere se aleg prin vot iar cei mai mulți membri sunt mm/subof., logic este că aceștia nu se găsesc în structurile de conducere, pentru că nu doresc acest lucru și nu pot fi propuși și aleși fără consimțământul lor.
    O simplă privire pe blogurile cu tematică militară ne arată cam același lucru, puțini se implică în discuții sau comentarii deși aici anonimatul te ferește de orice eventulale consecințe.
    Și totuși în anumite situații, unii din ei, găsesc calea spre a-și atinge idealurile, chiar dincolo de barierile legii. În garnizoana din care fac parte, am identificat până acum (posibil să fie mai mulți) doi maiștri militari în rezervă avansați, în surdină, la gradul de comandor și un subofițer în retragere la gradul de lt.col, de către Gabriel Oprea.

  32. Karadeniz, ROMIL a luptat din toate puterile pentru a obtine varsta de pensionare la 50 de ani. Intamplator presedintele ROMIL imi este fost coleg de unitate si actual coleg de sindicat deci stiu cat a luptat pentru asta, asa ca repet , nu trebuie invinuit miniasterul, a fost dorinta lor. In ceea ce priveste prezenta subofiterilor in structuri de conducere ale militarilor, , la filiala Craiova sunt doi 3 subofiteri in biroul de conducere, la filiala 5 a SCMD este o doamna plutonier sefa de filiala. Nu ii marginalizeaza nimeni. In ceea ce priveste avansarile, cunosc si eu un caz la Craiova al unui fost maistru bucatar ajuns lt.col prin mila sefului de partid Oprea.Colegul Loremlpsum insa are alte angoase.

  33. tincuta

    am si eu o intrebare
    ce se intimpla cu pensionarii de invalididate care au fost pensionati in 2011 si conform acestei legi daca va fi aprobata se incadreaza la pensie partial anticipata.

  34. karadeniz

    @ Marin Neacsu
    Nu învinuiesc pe nimeni, cunosc acțiunile celor două structuri asociative al colegilor noștri, militarii profesioniști.
    Povestea aceasta a avansării rezerviștilor este abia la început. Impactul acestei ilegalități abia se conturează. Chiar dacă momentan Gabirel Oprea și-a găsit un scut protector sub fustele PSD sper și voi acționa și eu pentru a vedea un general cu patru stele adus în fața legii și judecat pentru această terfelire a ceea ce reprezintă gradul militar.
    Loremipsum încearcă de unul singur să suplinească tăcerea maistrilor și subofițerilor, de aici apar și acele angoase. Chiar dacă uneori sare calul are idei valoroase și mai ales curajul să le exprime, față de tăcerea nejustificată a multora dintre noi.
    De exemplu completarea Clasificatorul Ocupatiilor din România cu profesia de militar, grupa majoră 0, ar fi făcut greu de parazitat armata română cu acești pseudomilitari de pe filiera indirectă . surprinzător mi se pare faptul că nici noi militari în rezervă, nici cei în activitate și nici conducerea structurilor de apărare nu facem presiuni pentru acest lucru care ne-ar scuti de multe probleme.
    Implementarea ulterioară apariției unei noi legi a pensiilor militare, a unui noi statut și legi a salarizării va presupune modificarea acestora. Corect era să se înceapă cu definirea legală a acestei profesii și apoi actualizarea legilor enunțate mai sus.

  35. Karadeniz,
    Stiam ca nu ai invcinuit pe nimeni, m-am adresat tie pu ca ai fost mai aproape .Am vazut si ce urmareste plano sau loremlpsum cum isi spune, el este cel care lupta pentru toti dar nu ajuta pe nimeni. In fine , observatiile sale vizavi de undele articole sunt pertinente, are si parti bune, dar nimeni nu e perfect.
    In ceea ce priveste actele lui Oprea si hahalerele ajunse cum au ajuns pe unde au ajuns, prosibil ca s-au facut verificari, dar din interese politice si de rudenie s-a pus batista. Asa cred eu , daca e sa ma iau după noile acorduri semnate intre fin si nas adica intre Ponta si Oprea. Iar Oprea va cadea mereu in picioare atata timp cat va avea păarlamentari. Cand nu va mai avea, vai de dosarele lui.

  36. LoremIpsum

    Dle Neacsu nu am nici o legatura cu Plano10, doar impartasim unele idei si atat. Daca va referiti la faptul ca eu nu sunt de acord cu calculul pensiei din ultima solda pot sa argumentez motivul.
    Va vine sa credeti sau nu realitatea este urmatoarea, de cativa ani solda mea se diminueaza, acum este mai mica decat in urma cu 10 sau 20 de ani, este un lucru care se poate intampla numai in Romania ca pe masura ce inaintezi in varsta si grad solda sa se diminueze. Am lucrat 20 de ani in alte conditii unde primeam alte sporuri in plus la solda acum sunt incadrat pe functie de stat major, nu mai primesc acele sporuri pe deasupra coeficientii de ierarhizare au scazut in ultimii ani. Care este interesul meu in a se calcula pensia din ultima solda care este mai mica la sfarsit de cariera decat la inceputul ei si nu din suma veniturilor din intreaga cariera? Asta sa fie multumirea pe care mi-o acorda armata ca mi-am distrus sanatatea in 20 de ani in alte conditii?
    Asta este unul dintre motivele pentru care am afirmat ca proiectul asta de lege este o nemernicie.

  37. un militar

    Dupa cate am vazut eu ca se discuta pe majoritatea forumurilor,ce apartin militarilor,vad ca pe unii ii intereseaza sa isi recupereze ce au avut,nu cu ce vom iesi si noi peste 10 ani

  38. un militar

    adevarul e ca unii aveau pensii foarte mari,fata de cei mai mici in grad,dar nu mi se pare corect sa fim asimilati cu civilii,sa avem aceeasi casa de pensii,sa iesim la varste apropiate la pensie,etc…

  39. un militar

    se stie ca noi militarii,nu avem sarbatori legale,revelion,craciun,1 mai,paste,etc,numai zic ca daca ai interventie la 03.00 trebuie sa ajungi in cel mai scurt timp unde esti chemat,poate ti-ai vazut familia pt ultima oara,poate nici nu ai apucat sa-ti saruti copii,si vor cumva sa iesim la 60 ani la pensie?

  40. desculltul

    Atata timp cat mm. msi subof. sunt perceputi ca si slugi nu mai este loc pentru comentarii. Un slt=plt.adj. un col=3 sau 4 plt.adj. plus drept de viata asupra poolimii, unii subof au facut 2 ai actualii of. fac 3 ani si sunt cu studii superioare, s-a ales prafu’ de armata, ce sa mai zici de saracii sgv-isti. Majoritatea armatei se invarte in jurul coeficientului gigantic de 2,50 pe cand cei cu sange albastru urca vertiginos. Daca intre un plt si plt. si un plt.maj. e diferenta de maximum 50 ron, intre gradele celor cu singe albastru pleaca de la 200 pana la 1000 roni diferenta. Deci si actuala lege va satisface nevoile si necesitatile celor cu sange albastru la pensie, adica ofiterii, ca doar ei comanda, ce dreacu…. daca vor mai avea ce? Apropo, sa dea acatiste pentru vita de de Melescoiu+pnl si bizonul de Muc cel mic+pdl.

  41. Descultul,
    Cine te-a oprit sa te faci ofiter? De unde atata ura si de ce fata de ofiteri _ E vorba de frustrarea de a nu fi ajuns ofiter sau care e problema? Dupa parerea ta, nu trebuie sa fie nici o diferenta intre un subofiter care are in primire o magazie de materiale de instructie si un comandant de unitate care raspunde de averea intregii unitati plus viata subordonatilor? Nu te supara pana si bunicul meu, om fara carte intelegea ca intre el , un amarat de ingrijitor la grajdurile CAP-ului si presedintele CAP-ului se mananca multa paine. Tu vrei salarii egale la responsabilitati diferite ? Credeam ca te plangi ca nu ti-au fost respectate drepturile sau demnitatea de om, dar nici gand. pe tine te intereseaza coeficientii. Trebuia sa te faci ofiter daca voiai coeficienti.Nu de sange albastru e vorba ci de pregatire, responsabilitati, educatie.

  42. Si sa iti mai spun ceva Descultule,am colegi, amici, subofiteri carora le-a crescut pensia in urma recalcularii iar mie mi-a scazut. Acuma practic diferenta dintre mine si unii subofiteri este minuscula. Nu m-am suparat, nu am spus ca nu meritau , nu m-am uitat urat la ei. M-am bucurat pentru ei chiar daca mi-a parut rau pentru mine. Nu ma deranjeaza ca au ei pensii mai mari. Pe mine ma intereseaza ca eu sa am ceea ce merit si sa nu ma fure nimeni. Si nici nu am cerut sa am pensia cat a pilotilor sau parasutistilor sau scafandrilor. Chestie de intelegere a unor diferente si merite fata de care imi las palaria jos. Tu daca nu ai palarie, lasa macar nasul mai jos.

  43. LoremIpsum

    Dle Neacsu
    Sunt surprins de atitudinea dvs fata de descultul, am crezut ca sunteti un om deschis la minte insa se pare ca m-am inselat. Este adevarat ca descultul a cam sarit calul insa atitudinea dvs. este exagerata. Dvs afirmati ca va intereseaza sa primiti doar ceea ce meritati si sa nu va fure nimeni, oare descultul nu doreste acelasi lucru?
    Poate nu stiati ca in acest moment scolile de MM si subofiteri nu sunt recunoscute de MApN cu toate ca acestea functioneaza cu aprobarea Ministerului Educatiei si sunt recunoscute ca scoli potliceale insa DMRU sub nici o forma nu doreste sa recunoasca acest lucru. De ce? Ar fi trebuit coeficientii de ierarhizare reasezati? De ce a pierdut descultul 2 sau 3 ani din viata urmand o scoala militara? Acesta nu este un drept pe care descultul nu vrea sa ii fie furat? V-ati uitat vreodata in anexele cu coeficientii de ierarhizare in partea de jos, vi se pare normal cum sunt acestia asezati? Aia cu pregatire, responsabilitati, educatie ar trebui sa o reevaluati. Intrati pe site-ul unei scoli de maistrii, ex. Scoala Militara de Maistrii de Marina si gasiti acolo modul de selectie si admitere si apoi faceti comparatie cu modul de selectie si admitere la universitati si academii civile si militare, faceti o comparatie poate va mai lamuriri in legatura cu asta. De ce ati facut comparatie intre subofiterul ala care a primit o magazie cu materiale si comandantul unitatii si nu o faceti cu unul care raspunde de un caiet. Va garantez ca la DMRU se cunoaste exact situatia nivelului studiilor pe categorii de militari si pentru o anumita categorie situatia nu sta tocmai pe roz.
    Daca descultul a fost/este parasutist sau scafandru in fata carora afirmati ca va dati palaria jos?
    Dati dvs un exemplu de alta armata NATO unde salarizare, incadrarea, pensionarea, etc. se face ca la noi.
    Si va pun o intrebare, cum vedeti dvs. daca comandant al unei scoli militare de maistri si subofiteri ar fi un maistru sau subofiter?

  44. LoremIpsum,

    Nu inteleg cu ce v-a deranjat raspunsul meu si de ce considerati ca nu as fi deschis la minte ? Pentru ca nu sunt de acord cu atitudinea cuiva care practic invinuieste o categorie militara numai pentru ca are punctul de salarizare mai mare ca el ? Nu sunt si nu voi fi de acord cu cei care generalizeaza si ii numesc pe altii cu sange albastru, la gramada , respectiv categosria ofiterilor si nici pe cei care numesc subofiterii majuri sau neam de manivela, numai si numai pentru ca nu au terminat scoala de ofiteri. E timpul sa intelegem toti ca unii fara altii nu insemnam nimic, ca munca unuia sa sprijina pe ajutorul altuia si ca trebuie sa primeasca fiecare dupa merit. Eu nu am negat drepturile subofiterilor au am criticat atitudinea unei persoane fata de o categorie de cadre militare. Daca va e greu sa extrageti radacina patrata, luati-o pe bucati.Si nu cred ca scolile militare de subofiteri nu sunt recunoscute de minister. Nu sunt recunoscute ca ce ? Poate ma lamuriti. Imi este greu sa cred ca subofiterii care ies acuma sunt ilegali.

  45. LoremIpsum

    Pai haideti sa va spun eu cum stau lucrurile, daca o sa va uitati in anexa 7 din legea salarizarii cu coeficientii de ierarhizare o sa observati ca MM si subofiterii sunt incadrati cu studii medii. Studiile medii presupun un nivel de instruire de nivel liceu cu sau fara BAC. Atat timp cat un MM sau subofiter a urmat o scoala militara de 2 sau 3 ani si aceasta forma de educatie este recunoscuta de Ministerul Educatiei la nivel de postliceala MApN se incapataneaza sa nu recunoasca aceasta forma de invatamant in pofida demersurilor oficiale facute de unele scoli de MM si subofiteri. Nu mai vorbesc de legea educatiei cum face incadrarea. Icadrarea pe studii postliceale ar duce la niste coeficienti de ierarhizare mai mari insa acest lucru nu se intampla pentru ca un nea X se opune cu incapatanare sa recunoasca aceasta forma de invatamant. Nu vreau sa fac speculatii care este motivatia insa va asigur ca cel/cei care se opun nu sunt subofiteri, vi se pare normal acest lucru? Sunt o multime de lucruri care se intampla in mod arbitrar si care lovesc in corpul MM si subofiteri daca doriti pot sa va expun si altele. Aia cu sange albastru cred ca a fost o figura de stil, nu vad ce sange albastru poate sa aiba un oarecare cu 8 clase care a fost luat de pe tractor si in urma a 6 luni de scoala militara a luat si diploma de BAC a primit si un grad. Si sunt multi din astia. Probabil sunt si printre cei care se opun recunoasterii scolilor de MM si subofiteri.
    Dle Neacsu haideti sa va spun cum stau lucrurile si cu “de ce nu ai facut o scola de ofiteri?”, nu are importanta, s-a intamplat si gata, intr-un fel eu cel putin sunt avantajat ca am terminat o scola militara de maistri am o diploma in specialitatea electronica si automatica cu o durata de 3 ani, cu aceasta diploma gasesc oricand un job bun, ce faceam cu o diploma de ofiter de infanterie, probabil un avion de hartie, problema este ca nu ne sunt recunoscute drepturile nostre acum cand suntem in activitate, asta e problema si nu alta.
    Asta este una dintre problemele noastre si probabil descultul a rabufnit, poate pe cine nu trebuie.

  46. Bun v-am inteles. Cu prima ocazie am sa transmit acest punct de vedere domnului ministru. Este o situatie gen strutocamila care implica din pacate mult mai multe eforturi, dar situatie trebuie clarificata. Probabil nu se doreste rezolvarea pentru ca asta ar implica o marire a efortului bugetar, dar ar fi fair- play sa se analizeze, sa se recunoasca existenta acestei probleme si sa se caute o solutie cel putin principial. Este cert faptul ca admiterea acestei probleme implica foarte mul;ti bani, atat pentru cei activi cat si pentru rezervisti.

  47. LoremIpsum

    Dle Neacsu, daca este o promisiune nu pot decat sa va multumesc. In primul rand ca nu este doar un semnal de alarma ci mai degraba o palma dupa ceafa celor care au impresia ca lucrurile merg de la sine si datul dupa prun este cea mai bune solutie. A-ti cere drepturile este o obligatie civica. Dupa cum am scris s-au facut demersuri oficiale, s-au facut negocieri(de parca e ceva de negociat) insa lucrurile sunt tot acolo, nu se doreste. Nu cred ca este vorba numai de fonduri, problema a fost ridicata cand banii nu erau chiar o problema. Insa nu se stie, poate a sosit momentul cu toate ca nu cred, Dnul Dobritoiu face parte din categoria celor care considera ca subofiterii sunt de vina pentru recalcularea pensiilor.

  48. Loremlpsum,
    Sesizarea dumitale alături de alte aspecte deja a fost trimisă. Mă gândesc să fac şi un articol, pentru că sunt mai multe aspecte de semnalat şi ar fi bine să le vadă mai multă lume. Stau încă în dubiu. Astept un semnal.

  49. Bece Traian

    Este o lege inutila daca nu se preevede expres la art. 1 GARANTIA STATULUI FATA DE PENSIA CALCULATA IN BAZA ACESTEI LEGI si nu garantia statului fata de dreptul la pensie… , care asa cum am vazut nu inseamna nimic. Maine vine un nou Satan si un nou Bou si povestea poare reincepe.

  50. palacean ioan

    Buna ziua, am urmarit disputele pertinente privind drepturile militarilor dar nu am regasit nicaieri referiri despre o meserie cel putin periculoasa, daca nu grea. Cea de pirotehnician. S-a facut referire la piloti, la scafandri, la magazioneri, etc. Eu lucrez de 10 ani in domeniul pirotehnic, avem sute de interventii pirotehnice intr-un an (trebuie spus ca nu in toate judetele este un asemenea volum de munca)ne supunem aproape zilnic la riscuri, ridicam bombe de 60-70 de ani vechime, rupte, ruginite, unele cu interdictie la miscare, iar varsta de pensionare e identica cu a oricarui coleg de breasla indiferent de functia ocupata. Nu beneficiem nici macar de 1 zi pe an concediu suplimentar, sporul de pericol de 50% se acorda doar la orele efectiv lucrate, iar din noile informatii nu mai beneficiem de 1 an la vechime ci doar 6 luni. Oare e corect? Va multumesc

  51. Domnule Palacean
    Aveti dreptate, specialitatea dumneavoastra este una din cele mai solicitante, periculoase si stresante. La fel si a genistilor contructori, a transmisionistilor care suant taoata ziua cu castile pe cap, sun unde radio, a vanatorilor de munte care fac escaladari fara asigurare. Numai ca eu nu mi-am propus sa fac lista tuturor specialitatilor militare, nu asta era ideea. Ideea era ca toata armata se gaseste intr-o stare jalnica, cei care ne guvernmeaza-din care multi nu au facut nici armata- trateaya militarii ca pe scalvii de pe plantatie singurul drept este munca. De fapt asa ii trateaya pe toti , militari, profesori, doctori, politisti, ingineri. Au trecere doar judecatorii, procurorii, si alesii neamului.

  52. palacean ioan

    Multumesc pentru raspunsul dvs. si sper ca demersurile pe care le faceti sa aiba rezultate pentru toti. Va doresc numai bine si avem incredere ca puteti si veti reusi in ceea ce faceti.

  53. Va multumesc si eu domnule Palacean. Sper sa reusim. Nimeni nu poate face nimic singur.Cu cat mai multe voci cu atat mai bine. Cu cat mai ferme cu atat mai ascultate. Cu cat mai perseverente cu atat mai eficace .

  54. mesteru petrica

    De ce sa nu recunoastem sincer ca problemele referitoare la noua lege a pensiilor militare nu vor fi definitiv rezolvate decat prin renuntarea la introducerea in baza de calcul a pensiei a sporurilor cu caracter nepermanent? Este strigator la cer si imoral sa crezi ca ti se cuvine o pensie cu 25% mai mare numai fiindca ai rezolvat (era sa zic aranjat!)sa primesti prima de merit in anul iesirii la pensie (sau chiar a ultimei luni de activitate!)Nu mai vorbesc de prima de comanda care-ti asigura chiar 60%!…Sau sa te dai pe ordin de zi ca mergi tu colonel sa asanezi poligonul de grenade sau obuze neexplodate!…si sa castigi intr-o singura zi un an la pensie!!!! Aceste exagerari au impus principiul contributivitatii care mi se pare cel mai corect si care trebuie inclus si in viitoarea lege daca se doreste corecta si nu discriminatorie! Principiul contributivitatii a pus maistrii si subofiterii pe treapta corecta functie de salariu din activitate…Legea 119 si 263 a scos in evidenta nedreptatea si discriminarea in care am fost tinuti!…Daca ar fi scazut pensiile subofiterilor nimeni nu ar fi sarit sa ne apere!…as fi curios daca acest Dogaru ar fi fost tot atat de bataios! Pensiile care au scazut nu au fost diminuate ci corect calculate dupa salariu din activitate…Si cei carora le-a scazut ar trebui barem sa taca fiindca stiu bine cum le-au obtinut! CER IERTARE CELOR CARE CU ADEVARAT LE-AU MERITAT! DAR STIM CU TOTI CA SUNT PUTINI! TARA E SARACA,BUGETUL SUBTIRE…(SA FIM MULTUMITI CU CAT AM FENTAT!)

  55. Metere Petrica,
    Si eu personal sunt pentru scoaterea salariului de merit din calculul pensiei. Stim toti cum se dadea acel salariu, fie prin rotatie, fie la mica intelegere, fie il primea unul pe hartie si altul in mana, fie il luau pupicuristii, fie il stabileau comandantii cum le venea pe chelie si uneori se mai dadea si pe merit. Deci sunt de acord ca nu reflecta neritul ci arbitrariul. Dogaru este bataios si va fi bataios nu pentru drepturile cuiva ci pentru imaginea lui de ” ofiter” vreasi el sa se vada in fruntea unei ostiri, probabil ca Brennus , si sa poata beneficia de cxotizatiile rezervistilor ca sa poata “socializa “asa cums pune singur in strategia sa proprie si personala. Cine se uita in gura lui nu are ce face.

  56. LoremIpsum

    Dle. Neacsu

    Am sa revin cu un nou comentariu fata de acest simulacru de lege, referitor la comentariul “palacean ion” conform HG 1924/2001 modificat prin HG S-1019/2010 el desfasoara activitati in grupa “alte conditii” nu “conditii speciale” daca a fost retrogradat in cea de-a doua grupa nu este decat un exemplu de arbitrariu tipic dambovitean. De ce sriu acest lucru, majoritatea functiilor birocratice conform a nu stiu ce reglementari interne sunt incadrate in grupa “conditii speciale”, deci unui sef de birou i se considera activitatea la fel de periculoasa si daunatoare la fel ca a unui pirotehnician care se ocupa cu asanarea de terenuri, poligoane, etc. Pai daca exista reglementari legale in baza a ce dumnezeu se fac tot felul de incadrari de aia exista HG –ul ala amintit de mine. Am vazut ca pe tot cuprinsul legii activitatile desfasurate in “conditii speciale” sunt bagate in aceasi categorie cu “alte conditii”, care este logica si in acelasi timp masura legala? Am sa dau un exemplu arbitrariu din multele care se care se regasesc in continutul legii:
    Art.22 pct. 2. Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care………în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază……. Cine a hotarat asta si in baza la ce? A gandit-o sau pur si simplu asa i-a trecut prin minte? Trebuie inteles sensul si rostul grupelor de munca, pur si simplu reglementarile amintite trebuie sa se faca pe baza locului de munca daca acesta prezinta risc de vatamare, conditii grele de munca, etc nu ca te-ai gandit tu ca asa e mai bine. La ce riscuri este supus un sef de birou cu 3 subordonati care desfasoara activitati pur birocratice? Care mai este rostul HG 1924/2001?
    Va rog daca puteti sa transmiteti aceste probleme dnei Sirbu, aveti alta trecere, eu am tot trimis propuneri si observatii insa nu am fost luat in seama, nu am primit nici macar un raspuns de genul “mai lasa-ne ba in pace nu ai inteles inca….?”.

  57. LoremIpsum

    Si ca o ironie a sortii acum se da la TV o stire ca la poligonul de la Brasov a avut loc un accident in urma unei activitati de distrugere de munitii, doi raniti, este posibil ca unul dintre cei doi sa fie chiar Palacean Ion. Riscul la care este el supus in activitatea sa de zi cu zi este unul si acelasi cu unul de la logistica care este stresat foarte tare ca nu mai stie in ce birou si-a uitat tigarile, asta in viziunea parintilor legii pensiilor militare.

  58. mesteru petrica

    Intreaga activitate militara am fost incadrat si am lucrat efectiv pe statia meteorologica de radiolocatie.Specificatia functiei era de specialist 2 (si sofer).Cvasitotalitatea maistrilor militari incadrati pe statiile meteorologice de radiolocatie erau incadrati in acest fel! Ca atare NU BENEFICIEM DE GRUPE SUPERIOARE DE MUNCA CHIAR DACA AM LUCRAT SUB INFLUIENTA CAMPURILOR MAGNETICE CU EFECTE RADIANTE DE ORDINUL KILOWATILOR SAU MAGAWATILOR! De vina este aceasta denumire neinspirata a functiei!..Degeaba am facut nenumarate memorii la toate forurile competente fiindca raspunsul a fost ca nu am desfasurat activitati pe statia de radiolocatie!Atunci CINE A LUCRAT CU STATIA PE CARE EU O AVEAM IN PRIMIRE?..am intrebat in disperare de cauza! Raspunsul unui specialist m-a lasat fara replica: DUMNEAVOASTRA A-TI LUCRAT DAR NU AVETI DREPTUL LA INCADRAREA IN GRUPE SUPERIOARE FIINDCA NU A-TI LUCRAT 8 ORE EFECTIV SUB INFLUIENTA CAMPULUI DE RADIATII MAGNETICE!!!!! Acum intreb si eu ca prostu: OARE MUZICANTII MILITARI (CARE AU CONDITII SPECIALE!) AU CANTAT 8 ORE EFECTIV?…Cui sa ma mai adresez? Ma poate cineva ajuta?

  59. Petrica, acuma degeaba te adresezi cuiva, incepe campania electorala.vEI PROMI INCURAJARI SI SPERANTE, ca si Dobritoiu de la Georgescu, sau o strangere de mana, ca si sindicalistii de la Ponta. Asteapta pana dupa alegeri cand lumea va iesi din srabanda minciunilor electorale si a pungilor cu zahar si concepem impreuna un memoriu pe care il inaintam viitorului ministru. DE fapt de astfel de lucruri ar trebui sa se ocupe asociatiile si sindicatele muil;itarilor, dar sefii lor au alte interese si preocupari.

  60. mesteru petrica

    Multumesc d-le Marin Neacsu!…

  61. Nu aveti pentru ce, tinem legatura pe mail, neacsum2005@yahoo.com

  62. palacean ion

    Buna ziua, as mai avea o intrebare daca cineva are raspunsuri si nu pareri. Legea noua a pensiilor militare va aparea sau nu? Are rost sa ne facem iluzii sau nu? Multumesc

  63. LoremIpsum

    @palacean ion
    Daca ai fi citit cu atentie proiectul de lege nu ai mai fi fost atat de nerabdator sa sa intre in vigoare.

  64. palacean ion

    E posibil. Dar din ce am citit eu, nu e mai rau decat ceea ce e astazi!

  65. ca si dumneavoastra sunt un om care s-a dedicat armatei.Am iesit la pensie in conditiile existente la data respectiva,pt. ce pt. ca Romania sa devina o tara membra NATO.Ma multumesc cu ce am si i-mi doresc numai sanatate.Nu vreau mai mult acum pt. ca nu se poate vreau insa sa m-i se recunoasca statutul,acela de cadru militar.Ma bucur mult ca va sustine-ti parerile si vreti un raspuns de la Domnul Neacsu.Dar un pluton de camarazi activi pe aceasta retea nu va rezolva mare lucru.Rolul Sindicatului creat in acest sens, putea si poate face mai mult.Si pt. ca omul se schimbba uneori dupa cum bate vantul,si acesti asa zis camarazi s-au culcat la pamant,acoperiti de patura calda ce se chiama politica.Am ajuns sa fim slugi in tara noastra,iar oamenii politici sa se acopere cu hartii.

  66. dumitru

    Legile rezolva problemele generale si nu pe cele particulare.Majoritatea comentariilor se refera la cazuri particulare. Trebuie sa aceptam ca legea nu se poate referi si da solutii la toate acestea.

  67. doru andrei

    am 22 ani de serviciu militar 5 ani serviciu civil virsta 47 ani cind ma pot pensiona?

  68. plimbaretu

    D-leNeacsu,sunt maistru de radiolocatie care a stat cu ochii in eccran si castile pe urechi 30 de ani.Mi-am pierdut si vederea si auzul din aceasta cauza.Amlocuit in METROPOLE precum Sulina ,Ianca si acum Borcea ,in comparatie cu anumiti ofiteri cu numarul la anumite birouri si care nu au iesit din Bucuresti decat atunci cand au venit in controale planificate vara cand sarea pestele direct in bagaje.Am fost multi ani comandant de pluton dar nu am putut primi indemnizatie de comanda desi am avut 16 subordonati fata de seful s6 la batalion cu un singur subordonat si acela neincadrat.Va mentionez ca nu am avut in primire izmene ci o statie de radiolocati si am raspuns operativ de inca una.Am facut 3 ani de scoala militara dar dv-stra vi se pare mai normal sa fim asimilati cu sgv ,cu toate ca am ofateri cu3 ani de scoala fara completa re de studii sau cu licente obtinute la universitatea s.r.l.

  69. mihai

    Conform noului Proiect al Legii Pensiilor Militare -la calculul pensiei finale nu reiese daca se mai adauga ordinul militar, la fel nici grupele de munca – se iau in calcul numai pentru vechime neintrerupta in munca sau ca procent la calculul pensiei.

  70. Eugen

    Acest proiect e mult mai dezavantajos decit Legea263/2010: Este facut pt. SEFII.???!!!
    1.Nu se ia in calcul reducerile la cei care au lucrat in conditii speciale( grupa I) la fel ca in Legea 263/2010.
    2 Din acest proiect rezulta ca poti sa iesi la pensie la limita de virsta indiferent in ce grupa de munca ai lucrat la 60 ani, anticipat la 55 si anticipat partial la 50 ani. In legea 263/2010 poti sa iesi la pensie pt. limita de virsta, daca ai lucrat in grupa I peste 26 ani, la virsta de 45 ani.
    3 Nu se ia in calcul anii lucrati inainte de a fi militar. politist etc.
    4 Nu este corect, normal si legal sa se ia in calcul ultima luna de serviciu pt. ca in aceasta situatie vor fi diferente enorme intre pensiile sefilor si ale palmasilor.
    5. Singurul lucru normal si legal in acest proiect este actualizarea pensiei odata cu marirea soldei de grad a militarilor activi cum erea prevazuta in legea anteriora Legii 263/2010
    Dupa parerea mea acest proiect este o TIMPENIE si sper sa nu fie asta forma finala

  71. Eugen

    6 Nu se ia in calcul Ordinul militar .

  72. velaoviva

    În Proiectul de Lege privind pensiile militare de stat se regăsește
    aceeași ȚEAPĂ ȚEAPĂ ȚEAPĂ ca și în vechea lege: CALCULAREA PENSIEI DUPĂ SALARIUL AVUT ÎN ULTIMA LUNĂ DE ACTIVITATE.
    O LEGE PENTRU PUPINCURIȘTI!

  73. Dan

    D-le Neacsu,va dresez si eu o intrebare la care va rog sa-mi raspundeti sau s-o transmiteti spre analiza d-nei Simona Sarbu:Ce se intampla cu militarii care, aflati in pensie de invaliditate,isi redobandesc capacitatea de munca?Consider ca ar fi normal ca in acest”Proiect de lege privind pensiile militare de stat” sa existe un articol sau un amendament in cadrul “Pensiei de invaliditate”care sa evidentieze obligativitatea reactivarii militarului care si-a redobandit capacitatea de munca pe vechea functie care a avut-o inainte de teecerea in pensie de invaliditate.Va multumesc si va doresc o viata linistita si sanatoasa alaturi de cei dragi!

  74. Domnule Dan,
    Eu nu stiu ce va cuprinde acest proiect, sper sa il cunoastem si noi inainte de a fi promulgat si atunci sa ne putem da cu parerea. Doamna Simona Sirbu nu mai lucreaya la acest proiect, s-a intors la munca sa in Constanta, nu mai lucreaza la minister.

  75. Avram Gheoghe

    Vreau sa fac doar doua comentarii:unul legat de madam Simona si altul referitor la proiectul legii.
    1)Inainte de a o contracta col.(r) Macovei Remus – presedintele SCMD,filiala Constanta,pe avocata Simona Sarbu,ne-am intalnit(eu si un coleg,membrii SCMD)cu col.(r) Macovei si Lt.col.(r) Sarbu Petre(un ex-secretar de partid)si i-am intrebat unde merg.
    Initial,s-au eschivat,apoi in fuga, ne-au spus:”mergem sa ne intalnim cu un avocat,pentru a ne apara cauza in instanta”. Deci doar doi membri ai filialei Constanta,au dus tratative cu avocata Simona Sarbu(acelasi nume,ca si pe colegul nostru!?).Dupa ce au convenit aspectele importante,s-a tinut o adunare(intr-un loc mic,neincapator),unde au venit si foarte multi pensionari militari nemembri SCMD(anuntati din om in om),pentru a se inscrie ulterior,cati mai multi in SCMD.Dupa inceperea procesului,m-am dus cu doi colegi SCMD,sa depunem niste acte la dosar si/sau sa cerem niste informatii.Avocata Sarbu Simona, nici macar nu stia numarul LEGII noastre(164/2001).
    Dupa un timp,cineva i-a intrebat direct,daca numele Sarbu,este doar o coincidenta sau este ruda cu colegul nostru.Raspunsul,era ruda cu colegul nostru.
    Pe scurt,col.(r) MACOVEI REMUS,cel care peste tot(in mass-media) apare ca un aprig luptator al pensionarilor militari,i-a oferit pe tava avocatei Sarbu Simona(tanara si fara nicio experienta in domeniul acesta),bani (lunar) pentru noul sediu al filialei Constanta,si cateva sute de dosare in instanta(sa nu se uite faptul ca,cei din departamentul juritic din SCMD,au redactat toate documentele si au efectuat instructajul avocatilor din teritoriu.
    2)Nu sunt de acord ca, baza de calcul a pensiei, sa fie ultima solda din activitatea pensionarului militar.Mult mai corect ar fi, sa se ia media soldelor ultimului an.Astfel s-ar indrepta una dintre cele mai mari NEDREPTATI la care au fost supusi multi dintre colegii nostri,ma refer in special la cei care -avand o situatie familiala foarte grea- au facut rapoarte catre esaloanele superioare,pentru a ramane in ARMATA.Raspunsul esaloanelor superioare a fost unul “banditesc”,marsav si umilitor:ia trecut in pozitia “la dispozitia esalonului superior,in vederea incadrarii”,s-auprefacut ca le cauta functii,iar apoi i-au trecut in rezerva cu diminuarea unor elemente de salarizare,pe care le aveau,in speta:indemnizatia de comanda si solda de merit.Dintr-un foc,acesti colegi ai nostri,au fost FURATI atat la calculul cuantumului pensiei cat si la cuantumul ajutoarelor banesti,conform prevederilor legale in vigoare.
    De acesti colegi ai nostri,NU DISCUTA NICMENI,pe niciun post TV sau in alte situatii.

  76. Avram Gheorghe

    Vreau sa fac doar doua comentarii:unul legat de madam` Simona si altul referitor la proiectul legii.
    1)Inainte de a o contracta col.(r) Macovei Remus – presedintele SCMD,filiala Constanta,pe avocata Simona Sarbu,ne-am intalnit(eu si un coleg,membrii SCMD)cu col.(r) Macovei si Lt.col.(r) Sarbu Petre(un ex-secretar de partid)si i-am intrebat unde merg.
    Initial,s-au eschivat,apoi in fuga, ne-au spus:”mergem sa ne intalnim cu un avocat,pentru a ne apara cauza in instanta”. Deci, doar doi membri ai filialei Constanta,au dus tratative cu avocata Simona Sarbu(acelasi nume,ca si pe colegul nostru!?).Dupa ce au convenit aspectele importante,s-a tinut o adunare(intr-un loc mic,neincapator),unde au venit si foarte multi pensionari militari nemembri SCMD(anuntati din om in om),pentru a se inscrie ulterior,cati mai multi in SCMD.
    Dupa inceperea procesului,m-am dus cu doi colegi SCMD,sa depunem niste acte la dosar si/sau sa cerem niste informatii.Avocata Sarbu Simona, nici macar nu stia numarul LEGII noastre(164/2001).
    Dupa un timp,cineva i-a intrebat direct,daca numele Sarbu,este doar o coincidenta sau este ruda cu colegul nostru.Raspunsul,era ruda cu colegul nostru.
    Pe scurt,col.(r) MACOVEI REMUS,cel care peste tot(in mass-media) apare ca un aprig luptator al pensionarilor militari,i-a oferit pe tava avocatei Sarbu Simona(tanara si fara nicio experienta in domeniul acesta),bani (lunar) pentru noul sediu al filialei Constanta,si cateva sute de dosare in instanta(alti bani,foarte multi).Sa nu se uite faptul ca,cei din departamentul juritic din SCMD,au redactat toate documentele si au efectuat instructajul avocatilor din teritoriu.
    2)Nu sunt de acord ca, baza de calcul a pensiei militare, sa fie ultima solda din activitatea pensionarului militar.Mult mai corect ar fi, sa se ia ca baza de calcul, media soldelor ultimului an.Astfel s-ar indrepta, una dintre cele mai mari NEDREPTATI/INECHITATI, la care au fost supusi multi dintre colegii nostri,ma refer in special, la cei care -avand o situatie familiala foarte grea- au facut rapoarte catre esaloanele superioare,pentru a ramane in ARMATA.Raspunsul esaloanelor superioare, a fost unul “banditesc”,marsav si umilitor:ia trecut in pozitia “la dispozitia esalonului superior,in vederea incadrarii”,s-au prefacut ca le cauta functii,iar apoi, i-au trecut in rezerva, cu diminuarea unor elemente de salarizare,pe care le aveau,in speta:indemnizatia de comanda si solda de merit.
    Dintr-un foc,acesti colegi ai nostri,au fost FURATI, atat la calculul cuantumului pensiei cat si la cuantumul ajutoarelor banesti,conform prevederilor legale in vigoare.
    De acesti colegi ai nostri,NU DISCUTA NIMENI,pe niciun post TV sau in alte situatii.

  77. Domnule Avram,
    Nu ar conta faptul ca doamna Sirbu este ruda cu un membru SCMD sau nu, ba ar fi chiar recomandat, cu conditia ca sa cunoasca meserie si sa apere interesele clientilor. Faptul ca la inceput nu cunostea nici macar denumirea legii, nu este o crima, de vreme ce nu avusese de a face cu astfel de aspecte, era normal. Nici un avocat sau judecator nu cunoaste toate legile, cand are un caz se documenteaza.
    De acord cu punctul 2.

  78. virgil

    Voi prezenta doar trei situatii,in sprijinul afirmatiei ca e corect ca in baza de calcul a pensiei militare sa fie luata solda celei mai mari functii detinute cel putin un an in ultimii 10 ani de cariera:
    -un cadru militar a avut solda de merit,de la inceputul aparitiei acesteia pana cu 8 luni inainte de trecerea in rezerva,cand i-a fost luata dupa o cearta cu comandantul,cearta care a avut un motiv fara legatura cu atributiunile de serviciu(cei doi fusesera colegi de scoala,se stiau de multa vreme,fusesera prieteni,iar cel care ajunsese comandant s-a suparat pe ceva extraserviciu si a vrut sa arate ca e mai tare);
    -un cadru militar care a beneficiat de indemnizatie de comanda,dupa ce a fost incadrat pe o functie mai mare(a fost promovat) nu a mai beneficiat de aceasta indemnizatie,caci in ultima functie nu avea dreptul(nu se prevedea) la indemnizatia de comanda;
    -unui cadru militar i s-a gresit calculul soldelor(greseala celor de la evidenta personalului si financiar) in ultimul an si jumatate(s-a folosit o solda functie mai mica,era in perioada restructurarilor cand se tot micsorau functiile,dar trebuiau platite cele mai mari).A avut in ultimii 8 ani de activitate functie de cpt.cdor insa la calculul pensiei s-a folosit functia de lt.cdor.Acestuia i s-a luat si solda de merit pe care o avea de la inceput(la fel ca in cazul de mai sus,din cauza ca celui care tinea locul la comanda unitatii nu-i placea de el,nu era agreat,adica nu era in anturajul acestuia si nu participa cu el la activitati extraserviciu,jocuri si altele).La inceput nu i s-a luat in calcul indemnizatia de comanda. A fost pensionat fortat(medical,dupa o singura internare si fara nici o zi de concediu medical) si pentru ca mai avea 42 de zile pentru a face vechimea de 20 de ani efectiv lucrati nu a beneficiat nici de plati compensatorii(octombrie 2003).Daca stiti pe cineva care sa fi suferit prejudicii morale si materiale(din intentie,se vede clar bataia de joc) mai mari,va rog sa le prezentati aici.
    Toti acestia au avut de piedut foarte mult la calculul pensiei conform legii 164/2001(ultimul a pierdut si dupa OuG 1/2011),caci s-a luat in calcul solda din ultima luna de activitate(ca asa e in NATO,da, dar in armatele NATO cu vechime nu au fost atatea schimbari la incadrari si de legi ca la noi,ei stiu ce ii asteapta,trebuie sa aplicam principiile NATO dar adaptate la realitatea romaneasca, la conditiile specifice de la noi,nu e totul identic, la fel la noi ca in NATO,de exemplu la noi este categoria maistrii militari,in NATO nu exista,asta-i numai un exemplu mai sunt si alte diferente).
    Am prezentat numai trei cazuri,desigur sunt multe altele in care unii au avut de pierdut la calculul pensiei,pentru ca s-a luat in calcul solda ultimei functii detinute(au fost unii care au renuntat de bunavoie la solda de merit pentru alti colegi,nestiind ca se va folosi la calculul pensiei si astfel vor pierde mult).
    Cred ca folosirea in baza de calcul pentru pensia militara,a soldei celei mai mari functii detinute,este corecta si rezolva(repara) multe nedreptati(nemultumiri),asa cum a declarat ca doreste si domnul ministru.

  79. mihai

    legea sa fie asa fel ca cei din armata ,rezervisti militari cu cel putin 10 ani efectiv .daca au si conditii de munca speciala ..daca au lucrat 10 ani in aceste coditii sa iasa la pensie cu implinirea varstei necesare conf tabel si sa se adauge si anii lucrati inainte de a se angaja in armata ..asa cum acum se adauga anii munciti in civilie dupa pensionare … altfel vor fii multe procese ca dupa 1990 au plecat multi din armata dar sant cadre cu grad in rezerva ,,evutati somajul in aceste situatii

  80. Maria

    Noi, restul categoriilor profesionale, ne simtim discriminati. Ce ajutor ati adus tarii prin activitatea voastra sa va plangeti atat si sa cereti pensii speciale, in conditiile in care si asa!!! iesiti la pensie la jumatatea carierei? Veteranii, da! De acord, au trecut printr-un razboi. Norocul nostru cu Boc, a mai taiat din pensiile pe care nu le-ati meritat, 70% din rezervisti.

  81. Doamna Maria,
    Daca eu as spune ca dumnevoastra ca salariat sau pensionar, sau ce sunteti, nu meritati nici un leu, cum ar fi? Ati lucrat in armata ca sa stiti ce merita militarii? Eu nu stiu ce pregatire, ce meresrie sau ce competente aveti dar as putea sa spun ca nu ati merita nici o ceapa degerata, a;a fara sa va vad la ochi pentru ca si dumnevoastra spuneti la fel despre mine fara sa aveti habar despre mine. Va recomand si va doresc sa va abtineti in a face aprecieri acolo unde nu aveti competente. Altfel puteti sa intrati in categoria baba si mitraliera.

  82. Dan

    Stimate domnule Neacsu,
    Cu respect va rog sa-mi raspundeti,in masura competentei,la urmatoarea situatie:sunt pensionar militar gradul III de invaliditate(I.G.S.U.)si as dori sa stiu, in cazul in care imi redobandesc capacitatea de munca, care imi sunt sansele de revenire inapoi in sistemul militar.Mentionez,ca in conformitate cu Ordonanta de urgenta nr. 66/din 27 iunie 2013(va rog sa aveti amabilitatea s-o cititi), se creeaza conditiile de reactivare a politistilor pensionati in grade de invaliditate.Vreau sa stiu daca aceasta Ordonanta nr.66/2013 este aplicabila si pompierilor sau doar politistilor,desi facem parte din acelasi minister-M.A.I.In speranta ca nu v-am rapit foarte mult timp si ca-mi veti da un raspuns juridic competent,va multumesc foarte mult si va urez sa aveti parte de sanatate atat dvs. cat si intregii familii.

  83. Emilia

    Buna ziua,
    Tatal meu a decedat in 8.10.2005 in urma unui accident vascular, lucra in armata, MAPN, in functia de croitor dar era civil, as vrea sa stiu dak mama mea ar avea dreptul la pensie de urmas, va multumesc.

  84. Emilia,
    Din cate stiu eu, daca nu are alta sursa de subzistenta da.

  85. Dan

    Stimate domnule Neacsu,

    Revin la d-voastra cu o rugaminte in care va rog sa aveti amabilitatea de a-mi oferi ajutorul intr-o problema juridica.
    A aparut Legea nr. 30/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 255 din 08.04.2014 (M.Of. nr. 255/2014).
    În vigoare de la 11.04.2014
    Parlamentul României adoptă prezenta lege.
    Articol unic.
    Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 21, după alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 4, cu următorul cuprins:
    “La cerere, personalul militar încadrat în gradul III de invaliditate sau clasat apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară, în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi menţinut sau rechemat în activitate în funcţii militare ori încadrat în funcţii civile fără examen sau concurs, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în conditiile stabilite prin ordin al conducatorului institutiei”. .
    …………………………………………………………….
    3. La articolul 85 alineatul 1, literele b) şi c) vor avea următorul cuprins:
    “b) sunt clasaţi «inapt pentru serviciul militar» de către comisiile de expertiză medico-militară, cu excepţia situaţiei în care a intervenit menţinerea în activitate în condiţiile art. 21 alin. 4;
    c) sunt clasaţi «apt limitat» de către comisiile de expertiză medico-militară, cu excepţia situaţiei în care a intervenit menţinerea în activitate în condiţiile art. 21 alin. 4;”.
    4. La articolul 109,dupa alineatul 13 se introduce un nou alineat,alineatul 14,cu urmatorul
    cuprins:
    “Dispozitiile art 21 alin.4 si ale art.25 alin.2-4 se aplica in exclusivitate personalului militar din Ministerul Afacerilor Interne,Serviciul de Informatii Externe,Serviciul Roman de Informatii,Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale”.
    Deoarece sunt pensionar de invaliditate gradul III ,subofiter M.A.I(I.G.S.U.),va intreb,in conditiile aplicarii acestei legi, care sunt pasii de urmat pentru a reveni in sistemul militar!?
    Se face raport catre Inspectoratul judetean din care am facut parte sau se merge cu raportul catre Inspectoratul General?
    In speranta ca nu v-am deranjat prea mult si ca-mi veti da un raspuns la acest subiect,va multumesc si va doresc multa sanatate alaturi de cei dragi.
    Am onoarea sa va salut,domnule Neacsu!

  86. Domnule Dan, Legea spune ca “prin ordin al conduc[torului institutiei” . Din cate stiu eu, prin “conducatorul institutiei se intelege ministrul, doar daca nu exista alta explicatie sau specificatie in lege, cautati daca legea are o mica legenda privicn termenii folositi in lege. Deci va trebui sa faxceti raport la ministru, ca sa nu o luati prin ins[ectoratul judetean, veea ce ar lungi boala cum se spune. Dar pe de alta parte ca sa va reincadreze, ar trebui sa existe un voc vacant la care sa aspirati si seful inspectoratului respectiv sa fie de acord sau sa ceara incadrarea dumnevoastra, ceea ce ar fi foarte greu daca nu aveti “chemare” sau pe cineva pe la partid. Incercati la UNPR, tot e Oprea ministru. Altfel, puteti astepta pana cand promiotiile vor fi toate incadrate si cei din MI vor declara ca sunt intr-o criza asa de mare de personal incart fac apel si la cei care au fost trecuti in rezerva cu probleme medicale si prin noua lege pot fi reincadrati.

  87. Dan

    Domnule Neacsu,va multumesc pentru promptitudinea raspunsului
    si,mai ales,pentru subintelesul explicatiilor.
    Aveti perfecta dreptate,dificila situatie,nu-mi ramane decat sa-mi
    iau gandul de la a mai spera ca se poate reveni.
    Va doresc multa sanatate si clipe fericite alaturi de cei dragi!

  88. Domnule Dan, nu aveti pentru ce, dar totusi va sfatuiesc ca pentru linistirea constiintei si pentru a afla cam ce raspuns va vor da cei de la minister, sa incercati un memoriu catre ministru. Nu strica o incercare. Il puteti trimite si prin mail.

  89. Dan

    Va multumesc inca odata pentru sprijinul si timpul alocat.
    Am sa incerc trimiterea unui memoriu prin mail,asa cum m-ati sfatuit d-voastra,dar,nu-mi fac prea mari sperante sa primesc un raspuns favorabil.
    Cu aleasa consideratie si deosebit respect,
    am onoarea sa va salut,domnule Neacsu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Statistici T5