Balint Florea

Categoria Amintiri cazone 2.528 afisari

Azi e ziua vânătorilor de munte. Nu e nevoie sa spun eu ce sunt vânătorii de munte. Am sa scriu azi o nouă povestire în care e vorba şi despre ei. Chiar daca nu este o întamplare prea măgulitoare, face parte din viaţa cazonă e reală. Nu trebuie să ne ascundem părţile mai puţin plăcute, sau care nu „ar crea imagine bună” pentru că aceste aspecte tot se cunosc. Ascunzându-le facem mai mult rau decât bine.  LA MULŢI ANI PRIETENI VÂNĂTORI DE MUNTE! Nu pot uita că am făcut primii paşi în şcoală în Sfântu Gheorghe în aceeaşi curte cu vânătorii de munte . Am trăit acolo câţiva ani ai copilăriei stând zilnic printre ei, cu ei şi poate atunci s-a sădit în mine dragostea faţă de armată şi admiraţia faţă de vânători.

Numele nu e necunoscut celor care au făcut şcoala militară prin anii 80. Eu l-am prins comandant de companie, nu la compania din care făceam eu parte ci la alta, dar tot la anul meu. Era prieten bun cu comandantul meu de companie, Ivănuş. Deşi nu le-am cerut acceptul de a povesti despre ei, consider că ceea ce vioi spune nu le prejudiciază imaginea ci doar le extinde cercul de cunoştinţe. Ivănuş era un ofiţer subţirel, cu o mustăcioară şmecherească, cam toată fiinţa sa emana acea şmecherie sau să spunem nonşalanţă care venea de undeva din vremurile dinainte, cu ofiţeri „descurcăreţi” cu mintea brici dar şi cu obiceiuri cazone. Pe Ivănuş l-am avut comandant de companie doar un an, nu prea am avut tangenţă cu el, pe vremea aia, în anul întâi problema noastră erau comandanţii de plutoane dornici de afirmare şi elevii gradaţi din anii mai mari care tăiau şi spânzurau după orele de curs. Balint, în comparaţie cu Ivănuş, era un munte de om, sau cel puţin aşa mi se părea mie de la înălţimea celor 1,67 cm ai mei. L-am revăzut la 30 de ani de la terminarea şcolii, şi nu mi s-a mai părut aşa de mare, dar oricum era un bărbat bine, ardelean crescut sănătos, cu o palma cât copita lui Ducipal. Dacă îţi dădea o palma după ceafă (şi pe vremea aia se dădeau chiar dacă amical, aşa în glumă) sau un şut în fund, puteai să fii convins nu că ai făcut un pas înainte ci chiar „un pas imens pentru omenire” ca să parafrazez o replică celebră. Te puteai considera trimis pe lună după ce te „mângaia” Balint.

Prietenia dintre Balint şi Ivănuş era notorie, la fel şi scandalurile pe care auzeam că le isca Ivănuş ( un temperament vulcanic, exploziv, care nu suporta să îi sufle cineva în ciorbă şi mulţi când îl vedeau mai mititel erau tentaţi să în verifice farfuria) dar le rezolva Balint. Nu rare erau situaţiile-cel puţin aşa se vorbea pe atunci- când Ivănuş era deranjat sau provocat de câte cineva care nu îl cunoştea şi nici nu ştia că muntele Balint e cu el şi de aici până la mese rupte şi geamuri sparte nu era mult. Pe vremea aia, asta te putea costa cariera, dar cei doi erau cunoscuţi ştia şi comandantul şcolii, Tache Mitroiescu zis „Limbă” de ei, dar îi acoperea, pentru că erau totuşi ofiţeri buni, cunoşteau meserie şi totuşi nu ei provocau scandalul, ei doar îşi apărau demnitatea. Pe vremea aia bătăile în Sibiu între elevii şcolilor militare de artilerie şi cei de infanterie, erau la ordinea zilei, toată lumea ştia, niciodată nu s-a făcut scandal la nivel şcoli, probabil făcea parte din „programa şcolară” din partea de educaţie pe care Sibiul, oraşul ne-o dădea. La fel, dacă nu chiar mai frecvente erau  bătăile cu civilii care parcă erau masochişti. Nu ştiu ce îi apuca pe unii să strige după câte un elev „apevistule” când ştia că în secunda doi tot  ce purta haină sau sânge kaki era pe el. Probabil era ceva ce pleca din instinct sau poate aşa îşi făceau ei, adolescenţii civili din Sibiu botezul focului, cu câte o bătaie luată de la elevii de şcoală militară. Restaurantele Bulevard, împăratul Romanilor, Transilvania,  Bufniţa, Călugărul, locurile de „pierdere a demnităţii” de către elevi au suferit renovări dese. A fost de pomină şi cred că se vorbeşte şi acum despre faptul că Bulevardul a fost închis o săptămână în urma unei bătute între elevii de şcoală militară şi chelnerii din restaurant.

Se spune că nişte elevi din anul 3, Vănători de Munte, practic spuma şcolii de infanterie cel puţin în privinţa performanţelor fizice şi antrenamentelor specifice, ca şi cercetaşii, au mers la Bulevard să consume. Nu mai ştiu sigur cum s-a derulat treaba, dar la un moment dat chelnerul nu a vrut să îi mai servească spunând că nu mai are bere. Unul dintre elevi a observat însă că mai era bere ascunsă după o uşă şi l-a întrebat pe chelner de ce nu îi mai serveşte şi minte că nu mai are. De aici scandalul, l-au luat pe elev la bătaie. Unul din cei care era cu el a fugit să dea alarma, ceilalţi au trecut la apărare în dispozitiv. Cel care a plecat, odată ajuns în şcoală, şi-a anunţat colegii de pluton pe care i-a găsit şi aceştia şi-au luat centurile şi au plecat. Să nu creadă cineva că plecau pe poartă, cu fanfara după ei. Pe vremea aia ca să ieşi în oraş trebuia bilet de voie, aprobări, ţi se verifica ţinuta, batista, ciorapii, unghiile ce mai, tot tipicul. Bineînţeles că ospătarii îi primeau şi nebărbieriţi aşa că vânătorii au trecut la 1000 m garduri ca încălzire. Balint era de serviciu şi tocmai ieşise prin curte. A văzut ce se întâmplă, a prins un elev cu cazmaua lui şi nu i-a dat drumul până nu a aflat ce şi cum. Când aflat că vânătorii sunt în pericol, s-a dus la cameră, şi-a lăsat pistolul dar şi centura, el nu avea nevoie de aşa ceva, şi a sărit şi el gardul ca să nu îl vadă subofiţerul de serviciu pe punctul de control că părăseşte serviciul „fără aprobare”. Când a ajuns acolo nu ştiu, dar după ce a plecat şi el şi vânătorii, sala nu mai avea nici un scaun întreg şi nici geamuri. Cum asta depăşea ceea ce oficialităţile puteau accepta, mai ales că la scandalul elevilor participase şi un ofiţer, a doua zi poliţia cu cineva de la restaurant şi ceva de pe la partid  a venit la Comandantul şcolii să reclame şi să facă recunoaşterile. Bineînţeles, plutonul de vânători de munte era plecat „în tabără de câteva zile”, şi ospătarii nu au recunoscut pe nimeni din  miile de elevi prezenţi. Dar, fatalitate, Balint care încă nu predase serviciul se prezintă la comandant şi cum statura şi mustaţa sa stufoasă erau inconfundabile, a fost imediat recunoscut de unul din ospătari şi  indicat drept unul din făptaşi. Tache, care ştia toată povestea abia a aşteptat: „Cum domnule a tunat el, cu limba scoasă afară, dumneata ai tupeul să vii aici şi să spui că ofiţerul meu de serviciu cel care avut şcoala în grijă în absenţa mea este un borfaş de rând care se bate cu chelnerii dumitale şi asta în timpul serviciului ? Aşa ceva este inadmisibil! Nu am să accept ca şcoala mea şi ofiţerii mei să fie jigniţi în felul acesta Vă rog să părăsiţi imediat şcoala, nu mai am nevoie de nici o anchetă, m-am lămurit !” Balint, îşi ascundea zâmbetul sub mustaţa deasă. Chiar să fi vrut ospătarii să dovedească nu aveau cum, el în timpul scandalului „verificase garda”, era totul consemnat în foaia de stare a gărzii, în plus nici cu microscopul electronic nu s-ar fi descoperit un semn cât de mic al scandalului pe el, nici un fir de mustaţă nu îi fusese clintit.

Legenda,  sau povestea circula când eu eram în şcoală şi toată lumea din Sibiu încă mai vorbea de scandalul de la Bulevard. Spiritul de corp al armatei se formează şi din astfel de întâmplări ca şi din faptul că trei ani în şcoală împarţi gamela cu cel de lângă tine. Ce leagă armata, nu desface nimeni. Sănătate lungă domnule Balint Florea!Poate povestea este ficţiune, eu aşa am auzit-o aşa o spun. Nu am avut curajul să vă întreb cât am fost în şcoală dacă a fost adevărat, nu de alta, dar nu voiam să fac prea mulţi paşi dintr-o dată, am optat pentru o carieră normală.

Neacşu Marin

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

9 Raspunsuri la Balint Florea

  1. Ifrim Mihai

    La multi ani fostului meu comandant de pluton,(col.r.astazi)BALINT IOAN FLOREA !

  2. Col.(r) Luncasu Radu

    Stima si respect,atat pentru(banuiesc col.(r) Ivanus),care mi-a fost cdt.Cp.( am fost Cc.)in anul III, iar comandantul meu de pluton,Lt.maj.Baltenu Nicolae era un bun prieten cu Col.Florica Balint(pe vremea aceea si el lt.maj.)
    Nicu Baltenu era jumatate din ceea ce era Florica Balint,cel putin asa am remarcat eu atunci cand cei doi sau revazut dupa ce Florica Balint s-a reantors in scoala,la terminarea cursului de comandanti de companie de la Fagaras. Imaginati-va ca Nicu Baltenu i-a sarit in brate lui Florica Balint,imaginea fiind a revederii unui tata cu fiul sau.(Nicu Balteanu avand vreo 1,65m,iar Florica Balint avea pe putin 1,95m.Buni profesionisti.Sunt convins ca toate promotiile care i-au avut comandanti, au invatat ce invata de la ei.Au fost comandanti care au tinut cu elevul,stiind ca nu este nimic chiar asa rau precum vedeau altii( altii fiind cei de la cdt.B. in sus)

  3. suciu(col.rz)

    Cu regret trebuie sa va anunt ca IVANUS(VARUL MEU) nu mai este printre noi din 1989. Viata tumultoasa, o casatorie esuata(a luat pe fiica unui coonel de v.m. de la Curte de arges, el fiul unui taran din Alamor /Sibiu)datorita sotiei care era „rea de musca”, i-au grabit sfarsitul carierei. Pacat……! A fost gasit mort in conditii misterioase. „varul” Neacsu , scrie bine. Nu fabuleaza. e bine ca ne mai reaminteste momente de la….inceputuri. Cat despre Balint(si el varul lui Marinel din plutonul lui Pinta)…numai de bine. Numai ca si atunci ca si acum ,putini din cei dotati de la Dumnezeu cu minte si mai ales profesionosti, NU PUTEAU AJUNGE MAI SUS. Trebuia sa fi in gratii. UNI CA IVANUS SI BALINT INCOVOIEREA SPATELUI LE ERA STRAINA. DEACEEA BALINT A RAMAS COLONEL IAR IVANUS S-A PRAPADIT. SANATATE LA MINTE SI LA TRUP TUTUROR VANATORILOR DE MUNTE CU RESPECTUL CUVENIT DIN PARTEA UNUI INFANTERIST TRAIT MAI BINE DE 20 DE ANI PRINTRE TANCHISTI.

  4. O necesara rectificare. Am luat legatura cu Col.(r)Balint Florea pentru a-i ura la multi ani si a-l informa ce am facut. Regret ca nu mi-a dat prin cap sa il sun mai devreme, inainte de a face postarea. Efectiv am uitat ca am telefonul dansului undeva pe o lista in calculator, de la intalnirea de 30 de ani. I-am cerut si scuze pentru ca am povestit o intamplare cu dansul, eu am spus batuta aia mare, iar dandul m-a intrebat care. I-am spus ca cea cu Bulevardul care a stat inchis o saptamana. A infirmat legenda, a spus ca .. nu a fost o saptamana, au fost doar cateva zile, nu a fost Bulevardul, a fost Independenta. Ceva cam ca in bancul cu KGB-ul si cu bicicleta.Imi fac Mea culpa mai ales pentru faptul ca nu mi-a dat prin cap sa obtin datele corecte, dar asta e.

  5. Sa nu uit, mi-a spus sa transmit salutul tuturor celor cu care vorbesc si mai corespondez.O fac cu placere !Balint Florea va saluta stimati colegi !

  6. col ( r) Fodorean Eugen

    admirabili oameni si comandanti, atat d-l colonel florica balint cat si regretatul Ivanus care mi-a fost comandant de pluton in anul 3 si care mi-a daruit centura sa, Cinste si onoare. Te salut Radu Luncasu si iti doresc sanatate maxima.

  7. Mr. (Rez.) Tudora Sorin-Claudiu

    Balint Ioan-Florea (zis BIF de la frantuzescul BIF care inseamna infanterist) mi-a fost comandant de companie din decembrie 1976 pana la absolvire. Pot sa confirm intamplarea din chiar relatarile sale. A lipsit comandantul de pluton (Vasiloniu Constantin zis „Biluta”) si l-a inlocuit Balint. Cateva ceasuri a inceput sa ne povesteasca. Era o tema care o facusem ziua si urma sa o facem si noaptea. A povestit pana cand a ramas timp de executie. Am afcut tema de la iesire din Sibiu catre Perii Dai. Era o primavare rece, rece. Of corse podul peste Cibin era „minat”. Ne codeam sa trecem Cibinul prin apa. Balint a trecut primul. Dumnezeu sa-l tina!

  8. mi-a fost comandant de pluton in scoala militara in anul 1 si anul 2(1974-1976).foarte bun comandant,cu mult respect ma plec si-i doresc multa sanatate,VASILAS cum imi zicea

    )0

  9. multa sanatate din partea lui vasilas(1974-1977)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Statistici T5