Din culisele unei discuţii cu FMI

Categoria Despre Armata 2.998 afisari

Vineri,  în ziua începerii campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, deci cu o lună înainte de alegeri, o delegaţie a ministerului Apărării Naţionale formată din ministrul Dobriţoiu şi câţiva specialişti din cadrul ministerului, reprezentanţi ai Ministerului de Interne şi domnul Sorin Encuţescu, au avut o întâlnire tehnică cu o parte a delegaţiei FMI condusă de domnul Erik de Vrijer.

Întâlnirea a avut ca subiect discutarea  problemelor cu care cele două ministere se confruntă,  ştiindu-se că sunt două ministere importante, poate singurele care au făcut cu adevărat restructurările cerute pentru integrarea în organismele Euro-Atlantice. Numai că restructurările făcute fără unele măsuri de protecţie sau în unele cazuri chiar cu retragerea sau restrângerea unor măsuri compensatorii tind să devină ţinta unor probleme care şubrezesc sistemul iar Armata şi Ministerul de interne sunt cele care sunt chemate să facă faţă unor nemulţumiri sociale care pot apărea pe fondul unor crize şi măsuri nepopulare datorate mai mult sau mai puţin situaţiei internaţionale dar şi specificului local. Înainte de toate, aspectele de securitate şi linişte internă şi externă trebuie asigurate, de aici necesitatea abordării acestor aspecte şi tuturor problemelor  care pot perturba structurile care au acest rol, de către delegaţia FMI.

Se pare că a fost o discuţie cu cărţile pe masă, fără lamentări, fără reproşuri inutile, fără menajamente totuşi. Fiecare parte a venit cu argumente şi puncte de vedere. Au fost făcute multe clarificări care nu se cunoşteau de o parte sau alta. Pe de o parte nu se cunoşteau măsurile  luate de către cele două ministere şi în special de apărare pentru atingerea standardelor şi cerinţelor de integrare, faptul că cei care au făcut posibilă restructurarea, fiind nevoiţi să treacă în rezervă odată cu restructurarea  unităţilor la vârste care nu le putea acorda dreptul la pensie completă, s-au văzut pur şi simplu abandonaţi, înşelaţi odată cu aplicarea noii legi a pensiilor care i-a tratat ca şi când ar fi fost ei vinovaţi că statul a trebuit să renunţe la ei din raţiuni de integrare.

Aflându-se în pragul unei ipotetice nevoi de restructurare cerută de situaţia bugetară dar şi de necesitatea de a asigura armatei capacitatea operativă şi puterea de a îndeplini sarcinile ce îi revin în cadrul alianţei şi în spaţiul naţional şi regional, Ministerul Apărării se confruntă nu numai cu nemulţumirile celor înşelaţi de sistem ci şi cu o posibilă reacţie a celor care încă activi se uită cu teamă şi îngrijorare la soarta care îi aşteaptă şi la soarta foştilor colegi care au fost sacrificaţi pe altarul integrării.

Problema salariaţilor cărora li s-au micşorat salariile sau a pensionarilor cărora li s-au redus pensiile fără a li se reduce proporţional şi ratele la bănci pe care nu le interesează măsurile de austeritate, a fost de asemenea discutată spre a da o imagine completă a situaţiei românilor care  spre deosebire de alte naţiuni mai puţin încercate de astfel de măsuri sunt totuşi mult mai vocale şi mai nemulţumite de măsurile impuse de FMI şi UE. S-a mai arătat faptul că măsurile care se doresc a fi luate pentru rezolvarea unor probleme de acest gen, nu creează presiuni suplimentare asupra bugetului, fiind deja identificare sursele interne de finanţare, fără a fi nevoie de rectificări sau împrumuturi din alte sectoare. S-a mai lămurit şi aspectul „creşterii cheltuielilor de personal”  în  cadrul MApN în mod special, creştere de care  FMI era îngrijorat.  Li s-a explicat experţilor că atingerea pragului de 85% cheltuieli de personal nu se datorează unei alocări suplimentare pentru acest sector ci micşorării bugetului, cumulat cu păstrerea unei constanţe în ceea ce priveşte necesarul pentru acest sector care înseamnă omul. În plus, participarea României cu trupe în teatrele de operaţii NATO, înseamnă tot cheltuieli de personal care se exprimă în tot ceea ce ţine de dotare şi salarii, misii, diurne, sporuri.

Toate aceste puncte de vedere au fost însuşite dă către delegaţia FMI.

De cealaltă parte s-a arătat faptul că practic FMI nu impune României cum să meargă ci numai unde trebuie să ajungă. FMI nu se apleacă la nivel celular în reformele şi măsurile ce se iau în cadrul unui stat, nici nu e corect şi nici nu are cum, ar însemna să facă treaba acelei naţiuni sau să-i întocmească practic bugetul. Organismele internaţionale oferă sprijin financiar, dar ca orice creditor trebuie să se asigure că îşi vor recupera  sumele şi impun nişte condiţii care ţin de conduită şi obiective, nu şi de măsuri sau modalităţi de atingere a acestor obiective, asta e problema statului. FMI este medicul care pune diagnosticul, generalistul, nu chirurgul, nu trece la tratarea  pacientului, doar îi determină starea şi găseşte părţile bolnave, tratamentul îl stabileşte guvernul. Sau eventual dacă este consultat, poate face recomandări, dar  nu impune metodele şi paşii, doar îi supraveghează odată stabiliţi.

Trecând la constatări în ceea ce priveşte situaţia concretă, membrii comisiei FMI au subliniat faptul că plăţile la buget sunt reduse în comparaţie cu celelalte ţări europene, că sunt foarte multe companii care cer rambursarea TVA-ului deşi nu ar trebui, ceea ce duce la realizarea unui buget mic  şi multe alte aspecte care dovedesc un tratament greşit care îngrijorează.

Concluzia trasă de ambele părţi participante la discuţii o fost  că s-a realizat o surprindere vizavi de situaţia existentă şi de o parte şi de alta şi că astfel de discuţii sunt bine venite şi necesare pentru că pot da o imagine mai clară fiecărei părţi despre problemele şi intenţiile partenerului de dialog.

Din intervenţia făcută duminică seara la România tv de către cei doi miniştri Duşa şi Dobriţoiu dar mai ales şi mai clar din intervenţia fostului ministru al apărării Constantin Dudu Ionescu, a reieşit că mingea se află în ograda premierului Ponta care acuma nu mai poate da vina pe FMI de vreme ce Dudu Ionescu a spus foarte clar că FMI nu poate să se amestece în modul ăn care ne rezolvăm noi problemele interministeriale : “Nu FMI decide dacă dăm la Ministerul Apărării sau la Ministerul de Interne bani! Noi decidem!” Ceva asemănător a spus şi ministrul actual al apărării, dar ceva mai voalat că doar este în funcţie şi trebuie înţeles, nu poate da din casa chiar dacă îl doare inima de modul în care este tratată problema ordonanţei. Acuma, după spusele lui Dudu Ionescu, Ponta se află într-o poziţie foarte delicată, nu o mai poate da după copac, lumea ştie că dacă nu rezolvă problema, e din vina lui, nu a FMI.

Bani sunt, FMI nu are obiecţii, deci mai trebuie voinţă. Dacă nu dă ordonanţa, Ponta se poate linge pe bot de voturile militarilor, chiar şi activi şi nu ştiu dacă îşi poate permite mai ales că Antonescu face apeluri disperate la strângerea rândurilor spunând că fiecare vot contează dacă  vor să scape de şantajul UDMR într-o viitoare guvernare. Ce spui Sfinte  mucenic Victoraş, „te ridici la înălţimea” linguşelilor de partid sau „te cobori” la nivelul promisiunilor şi aşteptărilor celor care te-au ajutat să ajungi prim ministru?”

Revenind la FMI,  probabil că delegaţia fondului este tot mai îngrijorată de semnalele care apar tot mai des prin unele ţări europene cu state vechi sau complet în uniune care încep să critice tot mai făţiş politicile de austeritate recomandate de Germania şi UE, deşi acestea sunt doar la nivel de discuţie cu acele ţări. România este printre puţinele ţări la care la nivel macro social nu s-au manifestat reacţii adverse vizavi de organismele financiare şi politice europene, dar anumite voci s-au făcut auzite. Situaţia din vară declanşată de susţinătorii europeni ai preşedintelui Băsescu nu au făcut  din FMI şi  UE cele mai iubite organizaţii dar reacţia a fost totuşi modestă. Poate este timpul ca acestea să se mai uite şi în ochii românilor. Un prim pas a fost făcut, discutarea unor probleme mai în amănunt, cu cei care sunt obligaţi să le gestioneze o informare reciprocă care a avut darul să lămurească bilateral o serie de necunoscute.

Declaraţiile ministrilor Dobriţoiu, Duşa şi a lui Dudu Ionescu.

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

Un Raspuns la Din culisele unei discuţii cu FMI

  1. Pingback: Din culisele unei discutii cu FMI | Reviste Romania

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Statistici T5