Jurnalul lui Emil Bock

Categoria Divertisment

 

Uşor – uşor apar stenogramele marilor secrete ala guvernării PDL. După filele din jurnalul prefectului UDMR din Mehedinţi şi avatarurile sale, iată că apar chinurile prim ministrului Boc, şi toate suferinţele şi sacrificiile, frustrările şi angoasele vieţii de premier. Cine a spus că Boc a avut o viaţă uşoară ca premier să îşi muşte limba şi să citească prin ce a trecut bietul om în fiecare zi:

 

Ora 7:00 Sună ceasul. Cobor pe scăunelul de lângă pat, apoi de pe scăunel sar jos. Am uitat să opresc alarma.Mă urc pe scăunel, de pe scăunel în pat, de pe pat pe noptieră şi opresc ceasul. Vreau să sar de pe noptieră, dar când mă uit în jos ameţesc. Cobor exact cum am urcat.

Ora 7:15 Mă duc la baie. Nu mă bărbieresc nici azi că nu ajung la oglindă.

Ora 7:30 Mă urc pe calorifer şi mă uit pe geam. Astăzi nu plouă. Mă bucur enorm.Şi aşa nu ajungeam să iau umbrelă de pe cuier. Încep să mă îmbrac. Îmi pun bretele la pantalonii de costum fiindcă iar nu îmi găsesc cureaua de la ceas. Îmi pun papionul. Nu mai port cravată fiindcă ieri era să cad pentru că am călcat pe ea.

Ora 7:45 Sună cineva la uşă. E SPP-istul. Nu i-am văzut faţa pentru că nu mă pot uita pe vizor. Mă uit pe gaura cheii şi îl recunosc după ceas.

Ora 8:00 -Plec de acasă. Ajung din braţele SPP-istului în maşină. Astăzi stau în spate. Ieri am stat în faţă şi mi-au rămas urme pe obraz de la centură. SPP-istul conduce. Eu nu conduc pentru că nu pot să apăs pe pedale, şi să mă uit peste volan în acelaşi timp.

Ora 8:30 -Ajung în faţa guvernului. Sar din maşină şi trec strada. Cad
într-o groapă de pe şosea. Îl sun pe Berceanu să vină să mă scoată. Dacă nu era el, nu era nici groapa asta. Dacă mă mai enervează odată îl demit. Încă nu am uitat că la inaugurarea autostrăzii Turda-Gilau, când a vrut să taie panglica mi-a tăiat motzul.

Ora 8:45 Intru în sediul guvernului. Astăzi avem petrecerea de sfârşit de an. Cântă Cleopatra Stratan. Vreau să dansez. Udrea nu mai dansează cu mine fiindcă e supărată că la bluesuri, când stau aproape de ea îi pot vedea pe sub fusta şi o ceartă domnu Băsescu iară că văd că a ieşit de la dânsul din cabinet fără chiloţei. Dansez cu Cleopatra. Apoi cântă Adrian Minune. Deja mă simt mai bine pentru că pot privi şi eu pe cineva „de sus”.

Ora 13:00 Mi se face sete.Mă duc la bar, şi vreau să comand. Îl sun pe barman pentru că nu pot să îl văd fiind de cealaltă parte a tejghelei.
Beau câteva pahare şi mă ameţesc.

Ora 18:00 Plec de la petrecere cu Băsescu cu loganul. Sunt deja cinci şi mă ia în portbagaj.

Ora 19:00 Ajung în faţa blocului. Urc în lift, apăs butonul etajului 3.
Apoi mai urc pe scări încă trei etaje. Eu stau la 6, dar în lift nu ajung să apăs decât până la butonul etajului 3. E întuneric pe scara blocului şi iar mă lovesc cu capul de clanţă. Deşi avem lumină cu senzori, nu înţeleg de ce la mine nu se aprinde nicio

Ora 20:00 -Termin cina şi ies puţin să plimb câinele. Am un bishon pe care l-am luat de curând. Ciobănescul l-au împuşcat SPP-istii după ce m-a luat în gură şi a încercat să mă îngroape în grădina blocului. Noroc că nu i-au tras în cap, că mă împuşcau şi pe mine.

Ora 21:30 -Mă pregătesc de culcare. Nepoţelul se răzbuna pentru că iar i-am purtat pantofii şi îmi piteşte scăunelul de lângă pat. Adorm pe covor. Bishonul se bucură şi sare el în pat. Ce noroc pe el că poate să sară când vrea.
Noapte bună!

 

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS