Colindul părintelui rămas în ţară

Categoria Social 1.503 afisari

 

A venit din nou Craciunu’n ţară
A venit ca-n anii ce-au trecut
A adus din nou a câta oară
FMI cu bani de împrumut.

Am ieşit, ca toţi şi eu la stradă
Să-l întâmpin şi să-l omenesc
Să se bucure şi el să vadă
Obiceiul nostru pământesc.

Dooaaamne adu-mi copilaşii-n ţară
Îîîîîn căsuţa-n care au crescut
Doaaamne Sfinte fă să fie iară
Ţara mea bogată ca-n trecut !

Am ieşit cu pâine şi cu sare
Şi cu ţuica fiartă în ibric
Să-l cinstesc ca orice om cu stare
Şi apoi o vorbă să îi zic:

Moş Crăciune, dacă eşti tot moşul
Care, când eram copil, venea
Şi îşi deşerta pe masă coşul
Azi am să te rog frumos ceva

Dooaaaamne adu-mi copilaşii-n ţară
Îîîîîn căsuţa-n care au crescut
Doaaamne Sfinte fă să fie iară
Ţara mea bogată ca-n trecut !

Sunt sărac şi n-am afumătoare
Fiindcă n-am măcar ce afuma
Nu am nici untură la căldare
Nici cârnaţi pitiţi pe undeva

Dar nu-ţi cer să-mi dai nici bogăţie
Nu îţi cer bucate în hambar
Moşule, dacă o fi să fie
Eu aş vrea să îmi aduci măcar

Dooaamne adu-mi copilaşii-n ţară
În căsuţa-n care au crescut
Doaaamne Sfinte fă să fie iară
Ţara mea bogată ca-n trecut !

Sănătate şi ceva putere
Să mă pot mişca şi să muncesc
C-am rămas stăpân peste avere
Cămăruţa’n care locuiesc.

Au plecat cu toţi de lângă mine
Şi părinţi şi fraţi dar şi copii
Au plecat unde le e mai bine
Unii sus,  iar alţi-n pribegii.

Dooaaamne adu-mi copilaşii-n ţară
În căsuţa-n care au crescut
Doaaamne Sfinte fă să fie iară
Ţara mea bogată ca-n trecut !

Mi-a rămas căsuţa singurică
Prin odăi nu mişcă nici un glas
Mă învârt prin casă şi mi-e frică
Să nu plece ce mi-a mai rămas.

Am rămas cu mine şi cu soarta
Şi câţi ani, doar Domnul o mai şti
Mă întreb cine o trage poarta
După mine când nu oi mai fi.

Dooaamne adu-mi copilaşii-n ţară
În căsuţa-n care au crescut
Doaaamne Sfinte fă să fie iară
Ţara mea bogată ca-n trecut !

Moş Crăciune, ţi-este frig pesemne
Vino-n casă să te încălzeşti
Că mai am în cas’ un braţ de lemne
Nu te las eu să te rebegeşti.

Şi să vezi o cameră pustie
Şi cum bate dorul de copii
Moşule, poate îi faci să vie
C-au plecat la naiba în pustii.

Dooaaamne adu-mi copilaşii-n ţară
În căsuţa-n care au crescut
Doaaamne Sfinte fă să fie iară
Ţara mea bogată ca-n trecut !

N-au plecat ca să se procopsească
N-au plecat nici că nu mă iubeau
Au plecat sărmanii să muncească
Fiindc-aici nici muncă nu găseau.

Moşule de vrei să-mi faci dovada
Că eşti cel ce-aduce bucurii
Fă să-mi fie plină iar ograda
Şi să-mi treaca dorul de copii.

Dooaaaamne adu-mi copilaşii-n ţară
În căsuţa-n care au crescut
Doaaamne Sfinte fă să fie iară
Ţara mea bogată ca-n trecut !

Fă să vină iar cu toţi acasă
Şi ai mei şi dar ai tuturor
Om găsi ce s-aşezăm pe masă
Că ne-am săturat de plans şi dor.

De-i aduci promit solemn pe cruce
Că la anu’ când ai să mai vii
Am să-ţi dau cadouri cât pot duce
Înhămate zece herghelii.

Şi-am să – ţi dau ca să le pui pe masă
Tot ce vor sărmanii cu nevoi
Numai adu-mi Moşule acasă
Sănătoşi, copii înapoi.

Dooaamne adu-mi copilaşii-n ţară
În căsuţa-n care au crescut
Doaaamne Sfinte fă să fie iară
Ţara mea bogată ca-n trecut !

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Statistici T5