Au învins!

Categoria Actualitate, Opinii, Politica 1.299 afisari

usl invinsDeoarece am dat „like” paginii de Facebook ce îi poartă numele, domnul Daniel Constantin, leaderul Partidului Conservator din Uniunea Social Liberală (USL), câștigătoare detașată în alegerile generale din decembrie trecut, mă anunță că astăzi, 5 februarie 2013, se împlinesc „doi ani de USL”.

După care, domnul Constantin îmi spune: „Uniunea Social Liberala este cel mai eficient proiect politic al Romaniei democratice. (…) Iata ca acest proiect a dat cea mai mare forta politica din Romania, din 1989 pana in prezent. (…) Prin victoria noastra, am reusit sa reparam unele nedreptati facute de PDL. Am marit subventiile pentru agricultura, am reintregit pensile si salariile, am accelerat atragerea de fonduri europene si lista poate continua. USL reprezinta victoria unui proiect politic construit pe incredere si colaborare intre liderii partidelor componente. Reprezinta exact opusul proiectului politic al adversarilor nostri, bazat pe dezbinare, neincredere cronica, propaganda si lipsa oricarei dorinte de a coopera in interes public.”

Cu o singură rezervă, legată de ce înțelege leaderul conservator prin „interes public”, sunt într-u totul de acord cu cele arătate de domnia sa în textul însoțitor al pozei cu „USL: Am învins! Victoria este a voastră!” citat mai sus. Nu la fel de acord sunt însă cu mesajul pozei ca atare. Pe cine au învins useliștii? Dacă se referă la pedeliști, adică la partidul domnului Băsescu și la acoliții acestuia, este suficient să ne uităm în Parlamentul României și să vedem că toți sunt acolo, bine-merci, deși au pierdut alegerile. Pentru că li s-au dat locuri în plus, peste 100, ca să nu fie chiar așa de învinși. Să ne mai întrebăm și cu ce victorie se laudă useliștii? O fi aia împotriva domnului Băsescu Traian, președintele suspendat și revenit al României? Păi, dacă despre această victorie este vorba, ea se rezumă la a-l convinge pe președinte să semneze cu premierul Ponta Victor un pact de coabitare, neagresiune și chiar prietenie, în prezența domnului Crin Antonescu.

Ca să nu mai vorbim de faptul probabil necunoscut domnului Constantin de la conservatori că „am învins!” este o sintagmă complet compromisă în limbajul politic românesc, odată cu ieșirea domnului Mircea Geoană în public, în noaptea scrutinului, să își clamexe victoria la alegerile prezidențiale din 2009, ieșire urmată de pierderea acelor alegeri prin votul românilor din străintătate, pierdere sintetizată de domnul Băsescu cu la fel de celebra sintagmă „i-am ciuruit!”. Doar că aici suntem noi cârcotași, deoarece, la o asemenea victorie ca cea a USL din decembrie 2012, ce mai contează nuanțele?!?

În tot cazul, nu știu exact ce a vrut să zică domnul Constantin prin faptul că pedeliștii nu aveau dorință de a „coopera în interes public”. Ce știu cu singuranță este că această sintagmă se folosește atunci când vrei să disociezi între domeniul de stat și domeniul public, fiecare cu interesul său, ori între sectorul public și cel privat, de asemenea, fiecare cu interesele sale. Probabil că este vorba de al doilea înțeles, pentru că, într-adevăr, pedeliștii au cooperat foarte bine în promovarea intereselor private, atât în dauna interesului public, cât și al celui de stat.

În rest, așa cum ziceam mai sus, rezonez cu domnul Constantin că „Uniunea Social Liberala este cel mai eficient proiect politic al Romaniei democratice”, prin eficiență înțelegând că USL a obținut cele mai mari rezultate cu cel mai mic efort politic. Adică, în loc să muncească în draci ca să găsească și să propună o viziune strategică pentru viitorul european al României, să identifice marile probleme ale nației și să elaboreze soluții politice, sociale și economice pentru rezolvarea lor, să realizeze o emulație națională și să canalizeze eforturile comune pentru prosperitatea Țării și a Poporului ei, obținând astfel un mandat larg popular pentru următorii patru ani, a fost suficient ca USL să îl arate cu degetul pe domnul Băsescu Traian și să promită că va da cu domnia sa de pământ, pentru a obține același mandat larg popular de patru ani. Și nici măcar nu a mai trebuit USL să facă efortul să se țină de cuvânt și să dea cu domnul Băsescu Traian de pământ, ci doar să „coabiteze”.

La fel sunt de acord că USL este „cea mai mare forță politică din România, din 1989 până în prezent”. Numai că prin forță politică înțeleg, probabil la fel ca domnul Daniel Constantin, că este vorba de o formațiune politică, iar prin cât de mare este, înțeleg că are cele mai multe locuri în Parlament. Altfel, dacă prin forță politică aș înțelege putere, adică capacitatea unei alianțe de a genera și implementa politici, nu aș mai fi de acord că USL este o asemenea forță, pentru că, dacă ar fi fost, s-ar fi văzut până acum. Ori, ceea ce ne-a arătat această cea mai mare formațiune politică din istoria post-decembristă a Țării, în cele două luni care au trecut de la alegerile generale, este numai o improvizație, ceva bâlbâieli și o așteptare cuminte să vină străinii și să le spună ce și cum să facă cu guvernarea României. Sau, dacă străinii nu au timp, măcar să vină domnul Băsescu Traian și să le dea o direcție, ori chiar un sfat, cum a fost cel solicitat pentru redactarea Statutului parlamentarilor, sfat neonorat, dar statut trimis, de altfel, înapoi la Parlament, în loc de promulagre, de același domn Băsescu.

„Prin victoria noastră, am reușit să reparăm unele nedreptăți făcute de PDL”, spune leaderul conservator. Și are dreptate, numai că nu este ceva de laudă. După 23 de ani de democratizare, nu este nimic meritoriu în faptul că dreptatea se face exclusiv prin obținerea puterii politice. Adică, prin forță, prin dictat, prin tirania majorității. Iar, dacă actuala putere victorioasă nu vede acest lucru, este chiar mai grav decât nedreptățile comise de fosta putere, actualmente ceva mai perdantă, dar nu foarte tare.

În plus, nu ar trebui domnul Constantin să se repeadă să facă un bilanț pozitiv al victoriei. Cel puțin două dintre succese nu sunt încă evidente. Unul este cel al accelerării fondurilor europene. O fi accelerarea mai accelerată în Guvernarea Ponta decât în guvernele Boc-Ungureanu, dar fondurile nu au ajuns încă aici, așa că succesul nu este chiar gata de proclamat. Celălalt succes dubitabil este cel al întregirii pensiilor. Poate i se pare domnului Constantin că aproape 10.000 de militari cu pensiile diminuate drastic sunt o cantitate neglijabilă, comparativ cu milioanele de pensionari cărora le-au dau doi lei în plus la pensie. Ori cei aproape 20.000 de polițiști și jandarmi aflați în aceiași situație. Numai că, în cazul militarilor, vorbim exclusiv de oameni în putere, care au părăsit cariera activă militară timpuriu și care se califică, în totalitatea lor, pentru armata de rezervă. Adică, vorbim de echivalentul ofițerilor și subofițerilor din peste 100 de batalioane de infanterie. Ceea ce nu mai este chiar așa de neglijabil, nu-i așa?

Această aniversare a „doi ani de USL” trebuie să fie ea însăși un succes, după câtă importanță îi dau cei trei părinți originari ai proiectului, domnii Antonescu, Constantin și Ponta, numiți aici în ordine alfabetică. Adică, este o mare realizare faptul că mai sunt încă împreună. Eu aș merge și mai departe și aș zice că este o mare victorie nu numai că sunt împreună, dar și că au adus în tabăra victorioasă și ceva dezertori și trădători din tabăra învinșilor, cum sunt domnii uneperiști, în frunte cu galonatul domn vicepremier Oprea Gabriel.

Așa că nu ne mai rămâne decât ca, în buna tradiție de politețe românească să le urăm sărbătoare fericită și la mulți ani, iar în bunul obicei facebookist, să dăm un „like” pe această aniversare.

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Statistici T5