Ce nu ne spun televiziunile despre Roşia Montana-2

Categoria Magazin 2.056 afisari

rosia montana cum nu se vede la televizor

2. RMGC este în ilegalitate? Cine a acoperit şi acoperă ilegalităţile?De ce se implică Parlamentul în Roşia Montana?

Să revenim la Roşia Montana şi să vedem ce nu ne spun Antenele despre ea, deşi pretind că sunt echidistanţi:

Roşia Montană Gold Corporation este o structură a cărei dizolvare/lichidare judiciară ar fi trebuit făcută încă din anul 2009! Conform unei decizii a Justiţiei române. Nu spun eu asta, o spune unul din avocaţii cei mai curtaţi, un favorit al domnului Ponta, domnul Gheorghe Piperea, cel care întâmplător s-a ocupat şi de privatizarea Oltchim, unde după ce a fost mandatat de stat să o scoată din criză, a devenit avocatul celor care o duseseră în faliment. Să nu îşi vină să râzi? Nu să nu îţi vină, că nu e de râs. Dar despre asta, altă dată poate. Acuma să vedem cum stă situaţia juridică a RMGC conform celor spuse, într-un interviu acordat în 25 iulie 2011, de domnul avocat Piperea care nu cred că se joacă cu cuvintele pentru că ştie ce înseamnă asta în termeni juridici:

1. ” În 2009, Tribunalul Alba Iulia a dat o hotărâre în urma căreia societatea RMGC trebuia lichidată sau dizolvată.Asta pentru că Legea societăţilor comerciale spune că orice persoană interesată poate să ceară constatarea de drept a lichidării unei societăţi în cazul în care se constată că pierderile pe care le are societatea respectivă depăşesc jumătate din activul net contabil.

2. Ei bine, istoria societăţii RMCG este aşa: În 2008, cei de la RMCG au convocat o adunare generală a acţionarilor, la care statul român (acţionar la vremea aceea cu 19 la sută, prin Minivest Deva) nu a participat. De altfel, domnii de Mininvest Deva nu au participat niciodată la nici o şedinţă a acţionarilor de la RMCG. La acea adunare generală a asociaţilor, cei care manageriază RMCG au spus că pierderile companiei sunt atât de mari, aproape 650 milioane ron, încât se impune de urgenţă investirea unor sume mari de bani în firmă. Statul român, în baza celor 19 procente din companie pe care deţinea atunci, era obligat să facă o infuzie de capital de aproximativ 115 milioane ron, bani pe care evident că Minivest Deva nu i-a avut. Şi aşa dăduseră pe nimic celor de la Gabriel Resources concesiunea de la Roşia Montană, chestiune care s-a întâmplat în anul 1999 (în vremea în care ministrul Industriilor era P.D.L.-istul Radu Berceanu – n. red.).

3. Revenind la chestiunea dizolvării juridice a RMGC, trebuie spus că societatea cu pricina, constatând că a ajuns la asemenea pierdere financiară care depăşeşte activul net contabil, a convocat acea adunare generală a acţionarilor, în care ar fi trebuit ori să constate că societatea trebuie închisă, lichidată, ori că trebuie continuată, dar numai în două condiţii mari şi late: reducând capitalul social până la nivelul activului net contabil sau reconstituind capitalul social. Atenţie, este vorba despre reconstituirea capitalului social şi nu despre majorarea capitalului social! Este o diferenţă esenţială între cele două operaţiuni. Reconstituirea capitalului social presupune, conform legii în vigoare, aducerea capitalului social la un nivel echivalent cu jumătate din valoarea activului net contabil.

4. Evident că cei de la Roşia Montană Gold Corporation nu au făcut nici reducere de capital social şi nici reconstituire de capital social. De reducere nici nu s-a pus problema, iar reconstituirea de capital social presupunea că trebuiesc aduşi nişte bani de acasă, ca să explic cât mai simplu. Domnii de la RMGC au apelat, însă, la o şmecherie şi au majorat capitalul social, atenţie, fără a aduce vreun ban. Au luat nişte creanţe pe care ei, ca acţionari majoritari le au şi le-au convertit în acţiuni. Adică ce au făcut ei?! Au hotărât să apară în documentele contabile cum că acţionarul majoritar al RMGC, respectiv Gabriel Resources să apară cu diverse sume de bani pe care le-ar fi împrumutat de-a lungul timpului companiei. Evident că lucrurile au decurs relativ simplu, s-au fabricat nişte documente care au fost introduse ulterior în contabilitatea firmei de la Roşia Montană, şi ia uite cum le-a apărut canadienilor o mare şi frumoasă creanţă pe care au convertit-o în acţiuni. Nici măcar un leu cash nu a fost adus ca participaţie la această majorare de capital social

5. De altfel, puteţi vedea în încheierea de şedinţă de la Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Alba, din 29 decembrie 2009, în care a fost respinsă decizia de majorare a capitalului social, sunt trecute toate aceste întâmplări. Respingerea dată de instanţa de la Alba a devenit irevocabilă. Iar instanţa a spus cât se poate de clar şi de simplu: „Această majorare de capital este nelegală, întrucât se încalcă articolul 201, alineatul II, din lege. Nu e o creanţă certă, nu aţi dovedit nici un moment că aţi dat realmente acele sume de bani societăţii RMGC, aşadar nu se poate lua în discuţie majorarea capitalului social şi transformarea unei creanţe care, în fapt, nu apare nicăieri în acţiuni“. Tot în acea decizie irevocabilă – sublinie, irevocabilă – instanţa de la Alba a mai spus un lucru: „Acţionarul principal de la RMGC nu a respectat dreptul acţionarului minoritar (statul român, prin societatea Mininvest Deva) de a spune da sau nu la această majorare de capital social. Şi nu numai că nu au fost respectate drepturile societăţii Mininvest Deva, dar nici măcar nu a fost convocată, conform legii, adunarea generală a acţionarilor“.

6. Fireşte că cei de la RMGC au făcut o nouă cerere de menţiuni pentru majorarea capitalului social, iar, între timp, onor Guvernul României, în 2010, a schimbat legislaţia privind Registrul Comerţului, eliminând din lege prevederea conform căreia un judecător delegat trebuie să se pronunţe pe legalitatea unei cereri de majorare de capital social, această competenţă revenind doar directorului Registrului Comerţului din județul respectiv. Mai pe româneşte spus, Guvernul a scos Justiţia din joc în privinţa pronunţării pe legalitatea unor cereri făcute de societăţile comerciale. Dar, staţi aşa, că asta nu e tot! Culmea este că această nouă cerere făcută de RMGC de majorare a capitalului social a fost din nou respinsă, chiar şi aşa, în condiţiile în care guvernul netezise drumul către aprobarea majorării de capital social. Numai că de data asta, băieţii de la RMGC au apăsat butoanele potrivite şi, la recursul cerut de ei, conform noii legislaţii, au primit, în sfârşit, aprobarea pentru această majorare ilegală de capital social. Repet, majorare ilegală, ca să fie foarte clar pentru toată lumea!

7. Minivest Deva nu a făcut nimic, probabil că asta era înţelegerea. De altfel, cu ocazia acestei majorării ilegale de capital social, Mininvest Deva a mai rămas cu doar 0,6 la sută din acţiunile la RMGC. Şi ar mai trebui adăugat în acest sens încă ceva. Că pot răspunde penal şi aceia care au dat, odată cu concesiunea, şi hărțile importantului zăcământ minier de Roșia Montană. Pentru că trebuie spus foarte clar încă un lucru pe care mulţi evită să îl spună cu voce tare: la Roşia Montană, nu doar zăcământul de aur este important, ci, mai ales, cantitatea uriaşă de uraniu care se află acolo. Probabil că bătălia asta se dă nu atât pentru aur, deşi şi acesta nu e deloc de neglijat, mai ales acum, când preţul acestui metal preţios a urcat la cote uriaşe, ci, mai ales, pentru nepreţuitul uraniu din Apuseni.

8. ONG-urile, persoane fizice sau chiar parlamentarii în nume propriu pot cere oricând instanţei constatarea încetării de drept a existenţei societăţii comerciale RMGC. A lichidării juridice a acesteia. Totul e să şi vrea cineva să facă acest lucru.”

VREA CINEVA SĂ FACĂ ASTA ŞI SĂ ÎNCHEIE ASTFEL TOT CIRCUL ROŞIA MONTANA? DOMNULE ANTONESCU, CE SPUNEŢI? SUSŢINEŢI ACESTĂ MÂNĂRIE A GUVERNELOR? Mergeţi şi dumneavoastră în vizită la Roşia Montana cum vă îndeamnă Ponta şi Zgonea sau faceţi lumină? Eu cred că veţi vizita şi dumnevoastră Roşia Montana, ca să vă “documentaţi”, ca şi parlamentarii care de fapt nu acolo trebuie să caute adevărul, ci în documentele companiei care se afla la Bucureşti la sediul ministerului lui Şova. Dar domnii se fac că nu ştiu, se fac că lucrează, că doar aşa a început „democraţia” în România în 89.

Concluzie:  De câte ori proiectul este în impas, guvernul pasează responsabilitatea către parlament pentru că nimeni nu va trage la răspundere 500 de “nevinovaţi”. Când vrei să „îngropi” ceva, faci o comisie parlamentară şi nimeni nu va putea fi tras la răspundere.

http://www.cotidianul.ro/gheorghe-piperea-societatea-comerciala-rmgc-nu-mai-exista-de-drept-din-decembrie-2009-152817/

Acestea sunt date din interviul acordat de avocatul Gheorghe Piperea ziarului Cotidianul. Aş fi putut să fac doar trimitere către pagina ziarului dar ar fi existat riscul ca cititorii să nu mai caute linkul şi astfel să nu vadă aceste date care vorbesc despre cum statul prin reprezentanţii săi a facilitat o companie privată în dauna intereselor cetăţenilor. Şi astfel de acte continuă .

Va urma

Faceţiv-ă timp să vedeţi şi filmele:

http://www.youtube.com/watch?v=anmmpAhD3Ig&feature=player_embedded

http://www.youtube.com/watch?v=1oDoO5QpLv0

 

 

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

3 Raspunsuri la Ce nu ne spun televiziunile despre Roşia Montana-2

  1. Anton Enache

    O completare, pentru ca mizeria e mai veche::
    „În anul 1995, Consiliul de Administraţie al Regiei Autonome a Cuprului Deva, care între timp și-a schimbat numele în Minvest Deva, a întocmit un caiet de sarcini ce prevedea căutarea unui partener străin care să aducă surse de finanţare, în schimbul cărora ar fi primit 49% din întreaga afacere. Restul de 51 de procente urma să revină statului român, proprietarul zăcământului.

    În luna septembrie, din 1995, s-a semnat un acord cu Gabriel Resources, prin care statul deţinea maximum 49%, iar partenerul australian restul de 51 de procente. Întocmai pe dos faţă de cum hotărâse Consiliului de Administraţie al RAC Deva. Cel care a semnat pentru RAC Deva este fostul director general Mircea Dobre.

    În anul 1997, Călin Popescu Tăriceanu, la acea dată ministrul Industriei şi Comerţului, comunica sub semnătură Agenţiei pentru Resurse Minerale acordul pentru asocierea între Gabriel Resources și Regia Autonomă a Cuprului Deva, asociere care va purta numele de SC Roşia Montană Gold Corporation SA, scrie ziarul Curentul. Tot în 1997, după ce Gabriel Resources s-a înscris la bursă, se înfiinţează societatea mixtă, “SC Eurogold Resources SA”, formată de RAC Deva (33,8%), Gabriel Resources Ltd. Canada (65%) şi o serie de societăţi cu procente insignifiante (Cartel Bau SA Cluj-Napoca, Foricon SA Deva şi Comat Trading SA Bistriţa).

    La un moment dat, ponderea RAC Deva a scăzut de la 33,8% la 19,3%. Acordul pentru înfiinţarea societăţii mixte l-a dat şi ministrul Călin Popescu Tăriceanu, se arată într-un articol publicat de Curentul.

    În concluzie: Gabriel Resources deţine 80% din acţiuni, Minvest Deva – 19,31%, iar restul de aproximativ 0,69% aparţine unui grup de acţionari români minoritari. Minvest Deva primeşte din partea ANRM licenţa de concesionare şi exploatare a minereurilor din perimetrul Roşiei Montane, având calitatea de titular, iar RMGC afiliat. Licenţa a fost ulterior transferată de la Minvest Deva către RMGC, în octombrie 2000.”

  2. petre istetu

    Bun asa…

  3. ionescu

    Speram ca toti 500 sa raspunda in fata neamului sa nu ii poata ascunde nicio gaura de sarpe.Multi s-au invatat sa plateasca numai virful puterii toate faradelegile din tara,dar trebuie sa plateasca toti care au contribuit prin prostie sau rea-credinta la aceste jafuri nationale,s-au vindut pe un pumn de arginti

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Statistici T5