Setările lui Ponta sau cum este condusă România

Categoria Actualitate, Opinii, Politica, Social 1.611 afisari

ponta si base cu pistolul la cap

Când în urmă cu mai bine de 3 ani îi numeam pe Ponta şi Antonescu gemenii Dalai Lama aveam în vedere “ maturitatea” lor politică şi “ înţelepciunea” pe care o dovedeau în declaraţiile şi faptele lor. Au trecut mai bine de 3 ani şi aceşti copii spun în continuare lucruri trăznite dovedind că nu s-au maturizat de loc, sunt aceiaşi Lolec şi Bolec ai politicii de Dâmboviţa.

Pentru a arăta că sunt veşnic tineri şi că timpul nu se atinge de ei, cei doi aproape s-au întrecut chiar şi sau mai ales după ce au luat puterea în mână, în declaraţii şi fapte şocante, arătând întregii Românii cu cine au de a face şi pe mâna cui au lăsat destinele guvernului şi ipotetic ale ţării după alegerile prezidenţiale. Laşitatea şi minciuna au fost două din trăsăturile caracteristice şi amândoi le-au probat din plin. Să ne amintim numai câteva cazuri déjà clasice, cum ar fi suspendarea lui Băsescu, când Ponta se făcea că nu a primit nici o listă cu ordine de la Barroso, Antonescu se făcea că nu ştie nimic de ea, apoi acelaşi joc de glezne jucat în doi vizavi de actul de coabitare cu Băsescu despre care Antonescu spunea că ştie totul, apoi că nu ştie nimic, apoi că ştia dar el dormea şi nu a semnat, ca până la urmă să aflăm de la iubitul său Victor că de fapt ştia cam tot şi cu două zile înainte de semnarea documentului el îl studia intens. Asta în timp ce 7 milioane de proşti veniseră la vot ca să îi ajute pe ei să scape de Băsescu. Iar când Zegrean venea în faţa Parlamentului să citească sentinţa, cei doi au dat dosul cum spun oltenii şi s-au ascuns, unul în Austria, altul în Africa de Sud, ca să nu fie întrebaţi de ce stau cu mâinile în sân. Doi oameni de stat curajoşi, nu am ce spune. Celelalte minciuni ale lor sunt atât de multe încât nici nu mai ştiu despre care să pomenesc aşa că am să pomenesc de alte acte de “curaj”. Aceaşi tactică a pititului a aplicat-o Ponta şi când la Pungeşti jandarmii apărau “democraţia” firmelor interesate de gazelle de şist şi a jucat acelaşi joc de v-aţi ascunselea la vizita doamnei Nuland, când nimeni nu ştia unde este primul ministru al României iar domnia sa făcea “o vizită privată”. Tot o “vizită privată” a făcut şi domnul Antonescu, exact când lumea se întreba pe unde este şi avea nevoie de răspunsul său într-o criză care iată nu s-a mai terminat. Asta ca să încheiem subiectul celor două mari calităţi enunţate în începutul articolului.

Domnul Ponta însă ca prim ministru a avut mai multe ocazii să îşi dovedească aptitudinile şi normal că a fost mai mult în atenţia presei ieşind mai des în evidenţă. Pentru Antonescu era suficient să se scoale şi el la ore mai rezonabile şi să poată ţine în mână ciocănelui de la prezidiul Senatului ca să taie cu el cuvântul senatorilor care spuneau ce nu îi convenea. Cu domnul Ponta însă treaba e mai groasă, domnia sa a făcut şi proba înaltei sale gândiri şi patriotismului neţărmurit. În acest sens sunt elocvente luările sale de poziţie în cazurile RMGC, Chevron, Izvoarele, când a destituit, a pus sub urmărire şi a dat de pământ cu toţi cei care îndrâzneau să se împotrivească inetereselor companiilor plătitoare de comisioane oricare ar fi fost daunele pe care acestea le provocau cetăţenilor, istoriei sau pământului. În tripla sa poziţie de şef de partid, deputat şi premier domnia s-a ne-a fericit şi dat peste cap cu consecvenţa deciziilor şi punctelor de vedere. Când era împotriva exploatării de la Roşia Montana ca deputat, când pentru, ca preşedinte de partid, când împotrivă ca soţ, când pentru, ca premier. Celebră pentru firul gândirii şi justeţea judecăţii sale a rămas explicaţia pe care a dat-o privitor la opinia sa anterioară trecerii la guvernare: “ am fost împotrivă, fără să ştiu despre ce e vorbam, numai pentru că Băsescu era de acord”. Sublim, un răspuns mai bun nu putea da un om care se punea în fruntea guvernului decât acesta, pentru a arăta că el nu gândeşte, el doar vorbeşte.

Am crezut că după ce s-a fript odată în ciorbă, domnul Ponta va sufla şi în iaurt, dar iată că nu este aşa. Domnul Ponta nu numai că nu suflă în iaurt, dar nu suflă nici în ciorbă deşi ies aburii din ea ca la cazanul lui Ucigă-l Toaca. Apare în presă un dosărel, cu modul în care soţul doamnei ministru Câmpeanu, un om poate bolnav, poate chiar grav bolnav, de care nu trebuie să râdă nimeni bineînţeles, dar al cărui dosar de invaliditate a avut un traseu cel puţin curios şi nu e nevoie să fii specialist, ca din înfăţişarea cazului să nu îţi dai seama sau cel puţin să nu te întrebi dacă nu cumva nişte uşi s-au deschis prea repede sau au fost lăsate deschise ca să intre şi unii care poate nu prea trebuiau să intre pe acolo. Nu intru în cazul în sine, a intrat presa, a intrat şi Băsescu, deşi nu era treaba lui ca preşedinte, o putea lăsa pe mâna procurorilor, dacă era cazul, pe mine m-a dat din nou pe spate răspunsul domnului Ponta cel care întrebat dacă o susţine pe doamna Câmpeanu sau îi cere demisia în urma scandalului, răspunde la fel de infantil ca şi în cazul RMGC ” PĂI DACĂ A ATACAT-O DOMNUL BĂSESCU, EU O SUSŢIN, BINEÎNŢELES CĂ O SUSŢIN” . Nici nu pot crede că acesta este răspunsul unui om cu scaun la cap, un om déjà fript odată cu declaraţii şi decizii date la ambiţie, un om care este premierul unei ţări şi mai are şi studii, chiar dacă finalizate cu copy-paste, de jurist. El, care încerca în cadrul aceleiaşi conferinţe să convingă întreaga lume să nu bage în seamă afirmaţiile lui Băsescu pentru că sunt declaraţii politice şi atâta tot, întrebat despre un posibil caz de abuz în funcţie, în loc să răspundă că va analiza cazul şi justiţia sau mă rog cei îndreptăţiţi vor decide, declară iresponsabil şi infantil, că dacă Băsescu a spus da, el spune nu, uitând complet că s-a mai fript odată cu acest mod de a judeca şi s-a mai făcut odată de râsul lumii.

Uite aşa a dovedit domnul Ponta că timpul trece, leafa merge, dar domnia sa nu se maturizează, rămâne tot un copil de grădiniţă care nu face ce trebuie să facă ci face doar ce crede el că îl supără pe “Gigel”, chiar dacă e ilegal, imoral sau îngraşă. România este condusă la toate nivelele, ca să nu creadă cineva că am o stimă deosebită pentru “Gigel” de oameni fără minte care conduc ţara nu aşa cum ar trebui ci aşa cum vor ei doar aşa ca să îi facă în necaz lui Gigel. Asta este prima trăsătură a conducerii, primul principiu.

Al doilea urmează, căci a mai făcut domnul Ponta o declaraţie cu care a rupt inima târgului tot aşa plină de maturitate şi rod al gândirii profunde şi al analizării situaţiei şi faptelor. Pentru că domnul Băsescu apucase să îşi declare oficial obedienţa faţă de mai marii Europei şi déjà pusese el la dispoziţia refugiaţilor ucrainieni corturi, îmbrăcăminte, ajutoare, poate chiar vile, cine ştie, chiar înainte ca să apară prima cerere a cuiva, într-un act de premoniţie care mi-a amintit de cei 60000 de morţi ai revoluţiei, domnul prim ministru s-a gândit să liciteze şi el, ca nu cumva să i-o ia Băsescu înainte şi să piardă simpatia licuricilor. Şi tot aşa la ambiţie, ca să nu cadă cumva pe locul doi s-a apucat el să promită că România lui şi a lui Băsescu sau cine ştie, poate doar România lui, este gata să pună în aplicare orice plan orice sancţiuni, orice măsuri vor decide licuricii privitor la Ucraina, fără să se întrebe, fără să vadă despre ce e vorba, fără să vadă dacă sunt juste fără să se întrebe dacă acestea vor lovi cumva în interesele României cum s-a întâmplat cu Serbia. Uite aşa, la fel ca şi în cazul atacului Serbiei şi a intervenţiei în Kosovo, conducătorii României se grăbesc să îşi declare acordul înainte chiar de a li se cere, înainte chiar de a şti despre ce e vorba. ASTA DA MATURITATE POLITICĂ, ASTA DA CONDUCĂTOR, ASTA DA PATRIOTISM ASTA DA APĂRARE A INTERESELOR NAŢIONALE. Stimaţi români, locatari ai acestui pământ, aveţi în fruntea ţării, aleşi de voi doi oameni, preşedinte şi premier pe care nu i-a interesat nu îi interesează şi nu îi va interesa niciodată ce gândiţi, ei dau declaraţii şi iau decizii la ambiţie, ei acceptă orice le cer marii licurici înainte chiar ca aceştia să îşi exprime cea mai mică intenţie de a cere ceva, numai să se menţină  în graţiile lor  România este condusă de râme politice, nu de oameni cu coloană vertebrală. Ponta a dovedit că are programul de guvernare setat pe două direcţii: respinge orice spune Băsescu şi admite orice i se cere din afară, chiar înainte de a i se cere şi de a şti despre ce e vorba. Aşa este condusă România.

 

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Statistici T5