Unirea şi Vasile Boerescu

Categoria Actualitate, Istorie, Social 1 afisari

vasile Boerescu

Foarte puţină lume ştie cine a fost şi ce a făcut acest politician. Când vorbesc despre unire, românii rostesc numele lui Alexandru Ioan Cuza, Moş Ion Roată, eventual Mihail Kogălniceanu şi cam atât, eventual numele unor paşoptişti. Foarte puţini ştiu însă ce rol a avut acest politician şi ziarist în procesul unirii. Iată câteva date despre el aşa cum sunt prezentate de Wikipedia. Merită să le citim şi să le citez, pentru că a avut un rol major:

Vasile Boerescu (n. 1 ianuarie 1830, București; d. 18 noiembrie 1883, Paris) a fost un ziarist, jurist și un om politic român, susținător al ideilor liberale moderate.

În perioada Revoluției de la 1848, Vasile Boerescu era elev la Colegiul Sfântul Sava din București și colabora la ziarul „Pruncul român”[1]. A terminat colegiul în anul 1850, iar după o perioadă de pregătire la Școala de Drept din București, a plecat la Paris, unde obține licența în anul 1855 și doctoratul în științe juridice în 1857. În perioada petrecută în Franța, Vasile Boerescu a militat pentru drepturile politice ale Țărilor Române și pentru unirea acestora sub un principe străin. În 1857, după reîntoarcerea în țară, este numit profesor de drept comercial la Colegiul Sfântul Sava, iar din 1859 este profesor la Facultatea de Drept din București. În martie 1871 devine rector al Universității din București, iar în octombrie 1873 este numit decan al Facultății de Drept.

În octombrie 1857, Vasile Boerescu a fondat ziarul Naționalul,tipărit la Tipografia Nationala a lui Iosif Romanov si în ale cărui pagini sunt promovate ideile unioniste ale vremii. În ianuarie 1859 Boerescu a fost ales deputat în Adunarea Electivă din Muntenia. După unire a fost numit director al Eforiei Școalelor, iar în continuare a îndeplinit numeroase funcții în guvernele post-unioniste: ministru al justiției (28 mai – 5 iulie 1860; 13 iulie 1860 – 14 aprilie 1861; 16 noiembrie 1868 – 21 ianuarie 1870), ministru al afacerilor străine (28 aprilie 1873 – 7 noiembrie 1875), ministru al cultelor și instrucțiunii (13 iulie – 17 octombrie 1860; 9 ianuarie – 7 aprilie 1874), membru în Consiliul superior al Instrucțiunii (octombrie 1863) și vicepreședinte al Consiliului de Stat (1864). Vasile Boerescu a făcut parte din delegația care a reprezentat România la Conferința de la Paris în 1866, susținând aducerea unui prinț străin. A fost ales în Adunarea Constituantă care a dezbătut și a adoptat Constituția din 1866, iar mai târziu în același an, Boerescu a fost ales în Parlamentul României.

S-a distins ca un foarte bun traducător, avocat și orator, fiind unul dintre principalii artizani ai Convenției comerciale româno-austro-ungare din 1875. În anul 1876 a încercat împreună cu Dimitrie Ghica sa fondeze o grupare politică de centru. Nereușind impunerea acestei grupari pe scena politică romanească, s-a înscris în Partidul Național Liberal în 1879, dar în 1880 constituie gruparea dizidentă „Partidul Liberalilor Sinceri”, împreună cu George D. Vernescu.

De ce merită ştiut şi apreciat acest om? Pentru că pe 24 Ianuarie 1959, la ora 11.00, după alegerea lui Cuza în Moldova, când s-au reluat lucrările Adunării Elective începute pe data de 22 Ianuarie şi întrerupte indecis,  Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă în cadrul căreia a precizat: ”A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. Această persoană este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei! Să ne unim asupra acestui nume şi posteritatea ne va binecuvânta, ţara ne va întinde mâinile şi conştiinţa noastră va fi împăcată că ne-am împlinit… o dorinţă sfântă”.

Ideea fusese prima oară menţionată în noaptea de 23 Ianuarie la o întâlnire a membrilor Partidei Naţionale. La propunerea lui Boerescu, deputaţii au jurat că vor vota în unanimitate pe Cuza,  domnul Moldovei, ceea ce au făcut când au revenit la lucrări.  Toate cele 64 de buletine aveau  numele lui Cuza, unele având şi urări adresate domnitorului: ”spre mărirea patriei”, ”spre fericirea românilor”.

Să nu îl uităm pe Vasile Boerescu.

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

3 Raspunsuri la Unirea şi Vasile Boerescu

  1. Gogu de la manutanta

    La 15 sept.1889 lua fiinta la Rm.Sarat „Colegiul clasic de baieti”. Pe terenul donat de Vasile Boerescu se va construi o alta cladire si din anul 1893 colegiul se va muta in noul sediu si va capata denumirea „Colegiul Vasile Boerescu”. Intre 1916-1918 , in timpul Primului Razboi Mondial , colegiul va fi inchis temporar. Va fi redeschis in anul 1918 , cu denumirea ” Colegiul Regele Ferdinand”. Isi va schimba de inca vreo doua ori denumirea, in anul 1948 si 1964 , denumirea actuala a institutiei de invatamant fiind „Colegiul Alexandru Vlahuta” . Unul dintre elevii ilustri ai Colegiului Vasile Boerescu a fost Octavian Mosescu , om de cultura de inalta tinuta,fost editor,memorialist,director de ziar si poet.Acesta a fost in doua randuri si primar al Balcicului.

  2. Gogu de la manutanta

    In unele surse, pentru perioada cuprinsa intre anii 1889 si 1964 apare si denumirea „Gimnaziu”, asa ca previn eventuale critici ce ar privi denumirea institutiei de-a lungul timpului. Iar dupa ce s-a atribuit institutiei actuala denumire, initial( in 1964) denumirea a fost Liceul Alexandru Vlahuta si abia dupa anul 1990 Colegiul Alexandru Vlahuta.Fiind nascut in zona, voi mai mentiona ca la aceasta institutie de invatamant,construita pe terenul donat de ilustrul inaintas,a invatat carte mai mult de jumatate din tineretul fostului judet Ramnicu Sarat.Este fara indoiala unul din reperele importante ale orasului Ramnicu Sarat.

  3. Multumesc Gogule, binevenite informatiile tale, care confirma ca avem de a face cu un politician cum nu avem la ora asta in Romania de si ar fi mare nevoie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Statistici T5