Moşteniri peste an

Categoria Despre Armata, Opinii

armata-cu-soldati-de-teracota

De  regulă, de Anul Nou oamenii îşi urează unul altuia numai de bine, cel puţin aşa de ochii lumii şi îşi mai urează ca toate cele rele să rămână în spate în anul care trece. Asta fac oamenii de obicei şi repet, oamenii. Nu ştiu dacă regula este valabilă şi la guvernanţi, nu ştiu dacă şi ei sunt oameni sau odată cu intrarea în rândul celor care se ocupă de destinele altora, uită sau nu cumva chiar nu mai au voie să fie oameni. Câteva  veşti, sau informaţii auzite în ultimele zile ale lui 2016 m-au făcut să mă gândesc la acest aspect şi fără să vreau am constatat că  nu, guvernanţii nu fac parte din categoria oamenilor, pentru că ei nu numai că nu doresc nimic bun la sfârşit de an celor care vin sau rămân după ei, dar fac tot posibilul să le facă viaţa mai grea, să le lase o  moştenire cât mai vitregă. Trecând peste supărarea pierderii puterii, ar fi de aşteptat ca cei care  intră în noul an de pe alte poziţii decât cele avute până atunci, ar trebui să se gândească şi ei la binele celor în numele cărora sau pentru care pretind că au guvernat. Faptele dovedesc însă că nu e aşa.

Moştenirea lui Obama

Poate unii au fost surprinşi de măsura anunţată de Casa Albă în ultimele zile ale lui Decembrie, privind expulzarea a 25 de diplomaţi ruşi din San Francisco şi Washington. Pe mine nu m-a surprins de loc, pentru că plecarea lui Obama,  imediat după ce Trump a câştigat alegerile,  în vizită de „good bye” prin Europa a arătat cui avea ochi să vadă că acesta nu ştie să piardă şi că încearcă să convingă lumea că Trump este un monstru şi că nu trebuie să coopereze cu el. Culmea culmilor, susţinea că face asta în numele bunelor relaţii dintre SUA şi Europa şi al dragostei faţă de scumpa sa ţară. Cine pretindea asta? Cel care a dat foc Ucrainei, cel care a dat foc Nordului Africii,  cel ai cărui colaboratori spuneau fuck the  UE şi ale cărui servicii spionaseră la greu cancelaria Germaniei. Toată lumea s-a făcut că nu ştie toate astea , pentru că nu era „diplomatic” să îi dea un şut în dos, era încă preşedintele SUA. Acum în 2017 se poate spune că este deja fostul preşedinte al SUA, dar în ultimele zile ale sale ca preşedinte s-a gândit să inflameze şi mai mult nu numai relaţiile SUA cu Rusia, ci şi liniştea propriilor cetăţeni, pentru că măsurile pe care le-a luat, le-a luat pretextând că aceştia, diplomaţii, s-au amestecat în alegerile din SUA. Bineînţeles că mai e mult până ca acest lucru să fie dovedit, poate nu va fi dovedit niciodată, dar marele Obama şi-a făcut datoria, a aruncat benzina în societatea americană, a inflamat opinia publică, pentru că sunt destui care să spună că „ în mod cert este ceva la mijloc, pentru că altfel, unul ca Obama nu ar fi făcut ce a făcut”. Nu ştiu cât este adevăr, sunt convins că oricum, ruşii nu s-au amestecat în alegerile din SUA mai mult  decât s-au amestecat partenerii strategici în alegerile şi viaţa politică din România, dar nu am văzut pe nimeni în România să îl expulzeze pe Ghittenştein pentru că  a susţinut-o pe madam Kovesi la DNA sau pentru că întreaga Comisie Juridică din Senat  era chemată la Ambasada SUA pentru a fi trasă de urechi şi îndrumată. Nu, toate astea li s-au părut normale marilor democraţii ale lumii. Dar acum, pentru că domnul Obama nu suportă înfrângerea, s-a gândit el să lase o moştenire şi mai grea viitorului preşedinte, aruncând în aer relaţiile cu Rusia sub suspiciunea că Trump ar fi pe mână cu Putin. Ceea ce nu realizează Obama este că Putin este destul de mare ca să îi vadă jocul şi că în felul acesta el, marele Obama îşi arată adevărata valoare şi caracterul de fitilist internaţional.

Moştenirea lui Cioloş

Cum e turcul şi pistolul, spune un proverb românesc. E inutil să mai amintesc cine conduce România în acest moment. Uitaţi-vă la bazele militare din Bucureşti, Deveselu, Kogălniceanu, Câmpia Turzii, la sfaturile emisarilor americani date politicienilor, la tehnica de interceptare şi ascultare şi legile Big Brother, la  comisarii, numiţi acum consilieri  care mişună prin sistemele române de informaţii şi veţi avea imaginea completă. Şi ca un bonus, priviţi unde mor soldaţii români şi ce apără, în condiţiile în care  porţile aeriene, maritime şi terestre naționale  sunt şvaiţer. Cu toate încercările obamiste ale lui Iohannis, guvernul Cioloş este istorie, iar posibilitatea unui nou guvern dirijat de Cotroceni, supus şi inutil, este aproape de zero. Tot aproape de zero este şi bugetul, iar un plan de buget pentru anul 2017 al guvernului tehnocrat este inexistent, deşi era normal ca acesta să existe şi să fie chiar înaintat având în vedere  că planul ăla mare cu 100 de măsuri aruncat în campanie spunea că totul este pregătit. Cu toate astea, în ultimele zile, ca şi administraţia Obama, guvernul Cioloş a dinamitat tot ce putea dinamita fără nici o remuşcare, fără nici o cât de mică compasiune faţă de cei în numele cărora pretindeau că guvernează. Aşa se face că domnul Cioloş a îngheţat, chiar şi pentru o lună, dar a îngheţat salariile şi pensiile românilor numai aşa, ca să facă viaţa mai grea celor care vor veni după ei. În ultima lor şedinţă de guvern, tehnocraţii au mai luat măsuri   privind neacordarea de premii, prime de vacanţă, ajutoare sau, după caz, indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă şi au mai stabilit  că munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător. Ei, tehnocraţii, specialiştii lui peşte prăjit, vor pleca înapoi la salariile lor europene iar românii vor rămâne cu pensiile şi salariile lăsate de tehnocraţi. Eu  dacă aş face parte din noul guvern şi mi-ar sta în putere, le-aş retrage acreditările de pe unde sunt băgaţi şi i-aş lua puţin la întrebări cu privire la ceea ce au primit şi ceea ce au lăsat prin România în urma guvernării. Dacă Trump poate face asta cu Soroş, poate face şi  noul Parlament cu Cioloş.

Moştenirea lui Motoc

Şi mergând pe acelaşi proverb cu turcul şi pistolul, ce a făcut Cioloş cu bugetul a făcut şi Motoc la Apărare, ca să arate cât de fidel este el principiilor tradiţionale cu capra vecinului, numai că el a înfipt pumnalul în gâtul caprei pe care a muls-o cât a fost ministru. Nu a fost suficient că a păstrat-o şi a ridicat-o la grad de fac-tottum pe doamna Oti, care se ştia că a fost este şi va fi unealta lui Oprea, nu a fost suficient că a dat ordin celor din subordine, oameni cu grade şi funcţii mari, să îl albească pe Oprea privind doctoratul lui şi cele ale altora, cărora Oprea  le-a fost îndrumător, nu a fost de ajuns că s-a făcut că nu vede câte avansări ilegale a făcut acelaşi Oprea şi a făcut pierdute chiar şi documentele care arătau că Oprea însuşi  a fost avansat ilegal, la ordin politic, de un secretar de stat. Nu era de ajuns că sub domnia lui,  Armata a ajuns cu unităţile înjumătăţite, cu efectivele în unele structuri de sub 40 %, că au plecat şi pleacă din armată pe capete atât ofiţeri cât şi militari angajaţi, că banii necesari pensiilor militarilor cresc vertiginos ca necesitate dar se subţiază  rapid ca posibilitate, din cauza ieşirilor masive la pensie în ultimul an, pe domnul Motoc nu l-a preocupat nimic din toate astea. Pe el l-a interesat să asigure contracte bănoase firmelor de suflet,  pentru „dotarea” armatei cu  sicrie plutitoare sau zburătoare, pentru aducerea de tehnică germană în ţară, aşa cum voia scumpul Klauss şi pentru producerea de maşini blindate tot prin firme germane, dar penale în Germania.  Şi pentru că toate astea nu erau suficiente,   la plecare, domnul Motoc a avut grijă să îşi lase capra pe butuci introducând la plecare o lege prin care militarii, puţinii care au mai rămas prin armată, şi care sunt obligaţi să plece unde îi trimite patria, departe de familie, să nu mai primească banii pe chirie, pentru că,  Doamne fereşte, se îmbogăţesc dacă li se decontează aceşti bani pe care sunt nevoiţi să îi dea nu pentru că vor să stea ei în chirie sau ar sta în hoteluri de 5 stele, ci pentru că armata nu le poate oferi nici funcţii în garnizoanele unde au familiile, nici case, nici servicii pentru soţii şi atunci îi trimite unde şi-a trimis mutu iapa, dar  nu ăla de la Cotroceni. Dar, spre deosebire de stimaţii noştri parlamentari, care primesc cam 1000 de euro pe lună numai pentru chirie, fără să fie obligaţi să justifice pe ce se duc aceşti bani, militarii primesc numai o cotă parte din banii necesari chiriei, care este raportată la solda, adică dacă eşti colonel primeşti o anumită sumă , iar dacă eşti caporal, primeşti altă sumă pentru chirie, pentru că nu e aşa, armata e făcută pe grade şi funcţii, soldaţii să locuiască în corturi, iar gradele mari au alte nevoi şi necesităţi. Pe lângă faptul că legea este discriminatorie şi nu decontează nici aceeaşi sumă şi în cele mai multe cazuri nici întreaga sumă de chirie, acum va fi tăiată şi asta, pentru că aşa a vrut domnul Motoc, după ce s-a sfătuit el cu „specialiştii din armată”, adică slugoii care  înghit  orice găinaţ căzut din cerurile puterii. Chestia este că  banii de chirie se vor .. diminua sau reteza înainte ca ministerul să pună la dispoziţie varianta locuinţelor de serviciu. Adică militarii vor fi chemaţi, li se va arăta proiectul locuinţelor de serviciu şi li se va spune: „vedeţi, acestea sunt locuinţele în care va trebui să locuiţi voi, dar nu ştim când. Vă plac? Da?Deci sunteţi de acord. Ok, de mâine nu mai primiţi banii de chirie.” Nu am nici o îndoială că va fi aşa, pentru că acum 35 de ani, pe când locuiam la căminul de garnizoană,  în Craiova,am fost chemat la comenduirea  garnizoanei, unde tovarăşul Ionele, comandantul Comenduirii de Garnizoană mi-a pus în mână o hârtie prin care eram înştiinţat că mi s-a repartizat o garsonieră în bl 48 de pe Strada Caracal deci începând de a doua zi să eliberez camera de la cămin. Fericit nevoie mare, plec val vârtej la adresa menţionată şi văd un bloc abia construit,la care se lucra la finisaje  şi lângă el o fundaţie de bloc. Întreb pe muncitori dacă cel care se finisa este blocul 48 iar ei îmi spun că acela era blocul 47. Am zis că nu se poate, ei au spus că se poate, apoi am întrebat care este blocul 48, iar ei mi-au arătat gaura unde urma să se toarne fundaţia. Am crezut că mor. Eram somat să eliberez de a doua zi camera de la cămin în baza unei repartizări într-un bloc care nu avea nici fundaţia turnată. Ei bine, deşi au trecut 35 de ani de atunci, acelaşi gen de oameni conduc destinele armatei pentru  că funcţiile de decizie se lasă sau se moştenesc an de an din om în om în baza unei selecţii riguroase  care nu dă greş.

La aşa moşteniri, viitorul este asigurat.

 

http://www.agerpres.ro/externe/2016/12/29/sua-expulzeaza-35-de-diplomati-rusi-si-le-dau-72-de-ore-ca-sa-paraseasca-teritoriul-tarii-21-15-31

http://www.ziare.com/stiri/militari/militarii-nu-vor-mai-primi-bani-de-chirie-ci-direct-case-ministrul-apararii-spune-ca-e-mai-logic-asa-1444996

http://www.ziare.com/stiri/militari/militarii-nu-vor-mai-primi-bani-de-chirie-ci-direct-case-ministrul-apararii-spune-ca-e-mai-logic-asa-1444996

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

14 Raspunsuri la Moşteniri peste an

  1. calin

    …semne bune anul are !?

  2. Daaa, am inceput bine ..

  3. dora

    @Neacșu,
    Din păcate, persoanele aflate în funcții politice nu sunt sancționate pt. prostiile pe care le săvârșesc cu sau fără știință. Din contră, primesc recompense (consuli, diplomați, europarlamentari și alte funcții plătite substanțial). Silă îmi este de clasa politică (și nu numai). Le doresc (așa, la început de an), atunci când le va veni vremea nimeni să nu își mai aducă aminte de ei și nici de lumânare la căpătâi să nu aibă parte. O să spuneți că nu este creștinește. Se poate. Puțin îmi pasă de ei.

  4. @Dora,
    Sunt convins ca sentimentul este reciproc lor nu le pasa de noi, dumneavoastra nu va pasa de ei, se pare ca ne meritam reciproc.

  5. dora

    @Neacșu,
    Din comentariul dvs., înțeleg că indiferent că ieșim sau nu la vot, ne merităm soarta?

  6. Am spus eu asa ceva? Am spus doar ca daca noi spunem ca ne e indiferent ce fac ei, e normal sa le fie si lor indiferent ce spunem noi .

  7. La mulți ani
    Noroc la bani
    Ca să fie de bonton
    Și pe card și pe talon!

    Mesaj de la ROBOT:
    ROBOT la Cotroceni!
    http://teopal.ro/index.php/author/teopal/

  8. geofreeland

    La multi ani tuturor!
    Incepe razboiul KWI CONTRA POPORULUI ROMAN. Declarat, planificat, devastator, stresant, atroce. In cei doi ani de mandat, cu „o altfel de politica” in care nu numai ca nu a facut nimic dar a facut mult rau. Aroganta comportamentala tradand lipsa de bun simt, incompetenta in politica externa a statului, sfidarea fatisa a oponentilor politici, utilizarea structurilor de forta ale statului roman (informatii, justitie, interne) in scop personal si politic, distrugerea capitalului romanesc, incurajarea si protejarea pe fata a spoliatorilor economici externi, minciuna, ipocrizia, dubla masura si ipocrizia, agresivitatea, lipsa de comunicare cu poporul al carui presedinte este inca, frica inoculata si frica personala fata de reactia in proximitatea poporului, confiscarea sensului functiei institutionale si deturnarea de la juramantul depus, implicarea activa in lupta politica, contrar prevederilor Constitutiei statului roman, labilitate in structura psihica demagogic exacerbata „vedeti ca mie mi-e frica?” si cate si mai cate. Se pot insira multe fapte tradand un comportament de efect al unor profund ascunse sentimente antiromanesti. Nu e vina poporului roman ca exista aici, de mii de ani. El, vlastar din radacina de neamt adusa la hotarele imperiului de altii, activat genetic sa lucreze ca un cap de pod pentru interesele etniei sale germanice, face dovada pe fata ca tot ce e in interesul poporului roman e contrar acestora. Exemple sunt destule. Ma intreb, ce vrea asta? Acest om, sas mediocru si cu o cultura subtire, santajabil, educat deficitar, a fost pus ca sef al statului nostru. De ce si de cine? Pentru ce? Ca poporul roman nu simte nimic din cele rostite la juramantul sau ca presedinte. Cititi juramantul!Cred ca anul acesta trebuie dedicat suspendarii acestui individ care ne-a enervat destul timp de doi ani. Si care, veti vedea, va continua cu o viclenie si violenta incredibila. El este un functionar, un bugetar, sa ne reprezinte, pe noi, romanii, in cea mai inalta pozitie a statului. Si? Cum ne reprezinta? Scandaluri, mofturi de fata mare, neimplicare in niciun progres economic (dimpotriva), cultural (cumintenia, statul in cur in Gorj), social (eliminarea taxelor, cod silvic, inghetare salarii, marirea propriului salariu), politic (numire premier SMS, de facto lider politic, confiscare zi nationala, „trebuia sa moara oameni” ca sa pun guvernul „meu”) etc etc. Nu a facut nicio dare de seama in fata natiei cu care sa-si justifice existenta in superblindatul perimetru cotrocian.
    Veti vedea, anul 2017 va fi anul unei lupte surde, cu toate armele, intre acest presedinte parasutat si noua putere executiva care vrea sa scoata tara din inapoierea impusa de vestici. E altul adevarul? Spuneti!
    Acest buboi trebuie eliminat cat mai rapid. Altfel ne va cangrena existenta scotandu-i pe romani in strada. De ce? De asta avem noi nevoie? Sa ne uram presedintele? Ce tara e asta? Razboiul lui KWI cu tara ne va distruge. E bine sa ne uitam la polonezi, la unguri, la cehi. Ei de ce pot sa-si fie ei in propria tara? Si ei au fost tari comuniste, victime ale razboiului, si care vor sa-si fie cetateni demni in tarile lor, pe picior de egalitate „europeana” si nu in continuare oi negre ale vesticilor. Noi putem? Putem, dar sa spargem buboiul, KWI e varful, tatana buboiului, dedesupt, colcaie vulcanul cangrenos al intereselor straine neamului. Strainii acestia nu vor parteneriat cu noi, ei vor numai sa ne ia resursele moca, sine die, resurse naturale, umane, financiare, fara a se achita de canoanele unui contract economic sintetizat in politica noastra externa pe care ar trebui chiar acest KWI sa o sustina. El nu face asta, dimpotriva, apara interesele altora, pentru ca nu-i pasa de poporul roman, si pentru asta trebuie demis. Adica, punct si de la capat.

  9. geofreeland

    Dreptate are dl. Neacsu! E absolut adevarat. Tanar ofiter licentiat intram pe poarta unitatii unde eram numit. Temator, cu tracul stiintei neaplicate, intr-o lume unde mirosea a motorina, DDT si mancare la cazan. O zi de „luat in primire”, o zi cat curtea cazarmii care nu se mai termina, hangare, remize, depozite, magazii, ateliere, dispozitiv de lupta, tehnica, inventare, cunoastere de oameni. Epuizant, si teama imi devenise si mai mare. Prima noapte am chinuit-o intr-un pat de fier, intr-o camera cu doua paturi, in caminul de garnizoana. Era o camera de tranzit si pentru delegati in misiune. Eu eram permanent. Seara, cand veneam, mancam ceva si restul de parizer in pastram intre geamurile ferestrei. Pentru dimineata. Apoi auzeam zgomot de cizme pe scari, usa se deschidea si intra un ofiter in misiune, ma saluta, se scuza ca vom imparti camera, imi spunea cand pleaca, ne imprieteneam, ieseam impreuna sa luam cate una mica, povesteam sa ne cunoastem, apoi sforaitul definea oboseala de peste zi ca o binecuvantare. Dimineata, faceam cu randul in oglinda veche sa ne barbierim, cafeaua aburea in cana cu termoplonjor, o tigara de atmosfera si precipitati ne luam ramas bun sperand ca ne vom mai revedea candva. Si asta zi de zi. Timp de 8 luni, ritual, parizerul in geam, mai o sunca in ziar, baia oraseneasca peste strada, posta cu telefoane vis a vis. Seara imi calcam uniforma, lustruiam nasturii si scoteam cu neofalina petele de unsoare pe la maneci. Sambata si duminica nu aveam musafiri. Ma rasfatam si-mi doream o casa a mea, refugiul meu, datator de putere cu familia. Aici l-am cunoscut pe George Florin Cozma. Mi-a compus o poezie intr-o seara, la un sprit, pe o carte de versuri a lui care abia ii aparuse. Serile in camin erau ca intr-o gara. Veneau oameni, se odihneau si plecau fiecare in treaba lui. Eu numai le inregistram somnul, respirandu-ne impreuna. Cand mi-a fost data repartitia unui apartament la bloc nu-mi venea a crede. Bineinteles ca repartitia era buna numai ca blocul abia incepuse zidirea. Am mai asteptat vreo 4 luni pana cand am frecat cu otet varul de pe linoleumul acela tip, lipit cu prenadez, am carat molozul ramas in baie si hol. Cand am dormit prima noapte in casa mea, pe mantaua intinsa pe jos si invelit cu patura albastra, stiam ca e ultima din tot chinul, a doua zi urmand sa-mi cumpar in rate mobila, carata cu un camion de la unitate. Si acum regret serile si noptile din caminul de garnizoana, oamenii si povestile lor din care am invatat mai mult decat le-as fi trait repetandu-le. Erau serile mele libere, petrecute tot cu militari, intr-o vreme cand rezerva de timp a vietii te face nepasator cu clipele, cu renuntarile voite, cu neajunsurile si totul era de un roz mirific, inconstienta perceptie, o energie dand peste zagazuri intr-o minte neexersata cu duritatea realitatii cazone. Asa ne-am maturizat toti. Impreuna. Sa ne iubim tara pe care trebuia s-o aparam. Asa ni se spunea. Acum ne targuim cu tara si, dupa cum imi spunea un atasat militar la un coctail oficial, dupa un vin de Samburesti, asa, mai la ureche, ca toate cadrele militare din fosta armata comunista trebuie scoase din sistem pana in 2015. La fel si tehnica. Asta se intampla in 2000. Ma intreb si acum de ce receptionera unui hotel din Split, vazandu-mi ecusonul cu Romania, s-a incruntat. „De ce?” am intrebat. „Pentru ca voi ati permis survolul de bombardament al Serbiei”. „Bine, dar voi erati in razboi cu ei, nu?”. „Razboi? Noi suntem frati…” mi-a dat o replica care m-a lasat mut. Nu-mi imaginam, in camera aceea de camin de garnizoana, ca lumea e cea de acum, si daca as face o comparatie, nu cred ca pot, pentru ca atunci credeam in ceva. Lumea se schimba si razboiul netrait atunci il traim azi, cu alte arme, perfid.

  10. Neacsum

    Doamne, cata nevoie avem acuma de sarbi….

  11. geofreeland

    Unde ne sunt intelectualii? Intrebam asta ceva timp in urma. Si uite! Plesu, purtator de lexic, se dadu in stamba. De la inaltimea sa ezoterica nu putu decat sa traga un part sorosist, cum ca Dragnea, pe sub mustacioara lui tradeaza ca „e smecheras”. Bravo, Plesule, atata poti, atata spui. Cand iti vine simbria?

  12. geofreeland

    Propun, daca citim pe acest site, cred, nu stiu, sa ne spunem fiecare parerea. Indiferent ce opinii avem, toate sunt binevenite. Numai astfel putem aduce forta site-ului, ca formator de opinie, minge aruncata la fileu pe probleme de „breaking soul news”. Contradictiile, opiniile contrare, cu argumente, exprima o stare de spirit, exprima interese individuale cu aspect de generalizare, si, cel mai important, implica o disputa intr-un crez general valabil, multivalent. Multi cititori citesc, au o opinie si, intrun fel de „da, m-am convins, asta e parerea lor, si poate a mea, bine zis!” dar nu spun nimic. De ce? E greu sa tastezi, sa te exprimi, sa-ti spui parerea, sa fii, de fapt, sa te implici. Ce-o fi greu? Eu cred ca, asa cum spunea dl. Neacsu, „romanii dorm”. Un somn intru obezitate mentala si viscerala, un fel de spectatori la o arena care le-a crescut adrenalina, si simt ca sunt acolo dar nu platesc biletul. Se uita peste gard cu sentimentul unei fraude inocente. Fratilor, nu sunteti neica nimeni, imi cer scuze pentru cei ce sunt, dar cred sincer ca suntem la varsta intelepciunii si nu trebuie sa fim, noi insine condamnati tot de noi, intr-o stare a unei letargii fara de sens, ca o asteptare nerecunoscatoare ca acel Cineva ne mai da zile.Noi pe cine reprezentam, mergand la vot? Pe noi? E trist. Noi avem responsabilitatea viitoarei lumi a copiilor si nepotilor nostri. Asta ne e rostul. Si stim, ca doar nu am trait degeaba. Va indemn, cu drag, fi-ti voi! Puteti? Bine. Sa cante muzica celesta si va astept la concertul aniversar, a orice. Numai fi-ti voi!

  13. neacsum

    @Geofreeland,
    De acord, oricine e binevenit sa spuna ceea ce crede atata timp cat o face civilizat, mai mult sau mai putin argumentat, dar obligatoriu fara jigniri si atacuri murdare indiferent la adresa cui.Ca unii se implica, altii doar trec in revista iar altii citesc si merg mai departe, e chestia de optiune nu tin neaparat sa fac rating sau sa ma laud cu ceva, dupa cum se vede, nu am contracte de publicitate, deci nu imi revine nici un banut de pe urma citirii acestei pagini, imi platesc singur contractul de inchiriere spatiui domeniul, nu am nici un castig material sau de alta natura, tin doar la principii.

  14. s

    Intai si intai LA MULTI ANI gazdei si tuturor musafirilor sai.
    Acun 26 de ani vizitam groapa 8, etaj 1, ap. 16 (cred).

    Amintiri frumoase si grele …

    Multumesc de articol.