Nedumerire

Categoria Divertisment, Social

Sâmbătă 05.11.am participat la înmormântarea unui văr de-al meu. Lume puțină, foarte puțină. Am avut noroc, totuși vremea nu a fost chiar așa câinoasă, era undeva între. Ajuns la capelă, după cele  cuvenite, am ieșit afară să discut cu ceilalți verișori, mai ales că pe unii nu îi mai văzusem de mult, de foarte mult timp. Așa am aflat că vărul meu Cristel,  cel decedat, trecuse, înainte de a trece spre cele sfinte, la o altă religie, de fapt un  cult, tot creștin dar nu ortodox. Nu m-a deranjat, nu am comentat, nu era treaba mea, fiecare cu alegerile lui. La slujbă, au participat mai mulți enoriași ai cultului decât rude de familie și bineînțeles un grup de ”preoți” sau cum s-or numi,  ai cultului. Nu știu prea multe despre acest cult, nici nu mor de curiozitate, tot ceea ce știu este că e din cele care îi învață pe enoriași să își dea averile și bunurile ”bisericii”, pentru că nici Iisus nu a avut mașină, nici casă, a mers pe jos, sau călare pe măgar, când ar fi putut să își tragă un cal arăbesc sau măcar unul cabrat,italian… Ei, aici îmi permit să am obiecții, pentru că nu înțeleg de ce enoriașii simpli trebuie să își dea averile iar propovăduitorii  lor să le strângă, dar poate sunt eu prea sălbatic și nu înțeleg esența vieții.

Văzând că nu va fi o slujbă obișnuită mi-am spus că va fi una mai scurtă. Da de unde, a ținut cel puțin o oră și jumătate timp în care cei trei ”preoți ” sau cum s-or fi numit, au citit, au cântat, au spus povești, au recitat poezii dar fără nici o legătură cu bietul mort, care se învinețise și el și mai mult, afară, lângă noi. Practic, timp de o oră jumătate cei trei au făcut o încercare –nereușită e drept- de a ne atrage de partea lor pe cei care încă nu ne dădusem pe mâna lor. Dacă m-ar fi întrebat le-aș fi spus de la început că vorbesc ca Moise în pustiu, dar nu au avut ideea, au preferat să încerce, poate și pentru a se auzi vorbind.

Acest episod m-a făcut să îmi pun întrebarea cât de iraționali și creduli putem fi  dacă acceptăm să ne dăm de bună voie agoniseala unor astfel de predicatori care nu dau socoteală nimănui cu privire la ce au făcut cu bunurile donate care cine știe unde sunt strămutate și transferate. Mă gândeam că totuși preoții ortodocși sunt mai buni, ei nu ne iau casele. Dar apoi analizând mai profund mi-am revenit. Acești predicatori acționau chirurgical, tăiau dintr-o dată orice legătură cu viața materială a enoriașilor lor. Față de ei, ortodocșii (și alții, ca să nu se creadă că aș avea ceva cu ei și i-as discrimina) acționează pe principiul picăturii chinezești. Ei nu îți iau tot dintr-o dată, ei îți iau pe rând, la botez răsuflarea (cum am văzut eu la tv de curând un preot), odată cu  taxa fără chitanță, apoi.. periodic câte un bănuț (ochiul dracului) la fiecare slujbă, la cutia milei, apoi cu diferite ocazii, la Crăciun, la înmormântări, la parastase, la nunți, la Paște, plătim pe lumânări,  icoane, calendare, cărțulii, sau apă ”sfințită” . Nu a făcut nimeni un calcul cât se strânge, dar de o mașină second-hand tot se face de la fiecare credincios. Pe lângă astea se mai adaugă banii pe care primăriile, Guvernul, Parlamentul le dau ”preafericiților” ca să construiască Catedrala (nesătulilor) Neamului pe care la naștere, mai marii BOR  au spus că o vor construi singuri, din fondurile neimpozitate. Și ce dacă au mințit, toate bisericile și preoții își mint enoriașii ca să poată să le ia pielea și osul.

Și uite așa mă întreb, cine e mai bun, cel care îți ia odată tot și te lasă în pielea goală, apoi în milostenia lui îți dă ”ajutoare” de la frați, ca să nu mori de foame sau de frig,  câte o firimitură din tot avutul pe care l-ai transferat ”fraților”mai mari, sau o haină prea mare sau prea strâmtă, strânsă de la ”frați”,  când ai fi putut să îți porți în continuare hainele tale pe care la rândul tău le-ai donat tot ”fraților”,  sau cei care iți cer bani zilnic, sau măcar periodic, puțin câte puțin pe slujbele pe care le fac ”în numele Domnului”, dar spre binele și prea-fericirea lor?

Dumnezeu să te aibă în pază, Cristele! Tu ai scăpat de întrebări.

Fiind Duminică, hai să încheiem cu o anecdotă tematică mai ales că tocmai am auzit de la predicatori  cum se circula acum 2000 de ani:

Se spune că Ayrton Senna când a murit a ajuns în Rai. La porțile raiului îl întâmpină Sfântu Petru și îi spune că are dreptul la o dorință care îi va fi îndeplinită. Ce putea să ceară un fost campion de Formula 1 altceva decât o mașină. Cere o Hondă ultima apariție și i se dă, dar i se spune să aibă grijă la viteză, căci viteza legală în Rai este de 50 km/h, iar dacă o depășește rămâne și fără permis și fără mașină. Săracul Senna, strâmbă din nas, dar decât nimic, bine și așa. Și respectă cu strictețe regulile, dar după două luni se duce la Sfântu Petre și i se plânge:

– Sfinte, spuneai că dacă încalc viteza rămân fără permis.

-Da, spune  Petru.

-Și regula este pentru toți muritorii?

-Categoric, răspunde Sfântu Petru.

-Atunci te rog să îmi spui de ce pletosu ăla în Ferrari cu număr de Napoli are voie să circule cu 200km/h și eu nu ?

– Fiule, îi spune Sfântu Petru,  faci 2 greșeli. În primul rând că pletosu ăla nu e muritor de rând și în al doilea rând, mașina nu are număr de Napoli, ci de Nazareth. Așa că mai ușor,  că poți să îți pierzi și mașina, și permisul de conducere și viza de ședere în Rai.

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

22 Raspunsuri la Nedumerire

  1. Geofreeland

    Mai prin vară am fost la înmormântarea unei cumnate într-un sat lângă Botoșani. Înainte de plecarea convoiului, curtea plină de lume, pahar după pahar de țuică de erau toți blegi, deh de sufletul moartei. Au urmat darurile, dar ce daruri, vreo 30 de pilote, perne, pături, cearceafuri, de mă tot miram de atâta cheltuială. Lumea vedea, aprecia și bea în continuare. Fusese invitat și un preot de la oraș să fie alături, ca cinste, de cel din sat. Până să vină popa, cel invitat, stingher ca nu cunoștea pe nimeni, s-a așezat lângă mine pe o bancă din curte. Am intrat în vorbă, o cafea, nu? Priveam curtea plină de români și i-am zis, așa, într-o doară, „asta e poporul, părinte! De aici și pâna la guvernanți e o cale lungă, cred că ăia habar nu mai au de acest popor! ” Preotul, aprobându-mă, oftă ciudat și își înghiți orice comentariu. Zic „părinte de ce s-or duce amărâții ăștia, cale lungă în pelerinaje la moaște?” Văzând că tace, am forțat, „eu zic că dacă preotul de-aici, din sat, ar avea har duhovnicesc, oamenii și-ar găsi liniștea și încrederea în ei, cu Domnul, și nu s-ar mai ruga prin alte locuri!” A tăcut încruntat și norocul lui că l-a chemat gazda. Bineînțeles, 1000 de lei pentru serviciul ce urma. Cu servieta bine strânsă reveni lângă mine, ne cunoșteam doar, își sorbi cafeaua. Veni și popa satului, cu ochii cam tulburi, mai glume cu unul altul, doar el îi botezase, se pregăti de slujbă. Se ridică și celălalt nu înainte dea mă ruga să-i duc servieta în mașina lui și să verific dacă ușa e încuiată. Slujba, alaiul, pământul clisos, masa de pomană, cu o firmă de catering, la „căminul cultural”. 300 de porții plătite, 100 de nevoiași la mese, băutură pentru bărbați și femei. Primul plecat a fost preotul invitat, cu portbagajul plin și sărut mâna părinte iar ultimul plecat, preotul satului, sprijinit. Cheltuiala totală vreo 18000 de lei. O înmormântare, la o aruncătură de băț de Ipoteștii eminescului, localitate în care ajungi fără bielete și pivoți trecând pe drumul de lângă „lacul codrilor albastru”. C-așa-i românu’ când…Bine zicea Cristoiu cu românul rupt în fund. Dar cu popa alături.

  2. Geofreeland

    Uitasem. Nevasta unuia care fusese la mort veni revoltată la poarta gazdei. Oamenii, obosiți de priveghi și durere, strângeau de prin curte, se chinuiau să bage fripturile rămase și ciorba de perișoare într-o ladă frigorifică. Femeia nu fusese la înmormântare fiind plecată la oraș cu treburi. „Ce e tanti?” zise una din fete. Femeia, cu o privire aprigă, inspectă mesele încă nestrânse, pline de sticle și pahare. „Hai, tanti, ia loc!” O invită fata umplându-i încă un pahar cu țuică după ce-l băuse pe primul și din care vărsase câțiva stropi de sufletul moartei. „Păi venii să văd, m-o fi mințit ăla?” „Cine, tanti?” Cum cine, bărbatu-miu. Venii de la oraș și-mi zise că voi nu ați dat la lume băutură. Eu l-am crezut că nu era beat”

  3. ifrim

    Sa,i fie tarana usoara! Oamenii prosti exista pt.a avea de cine sa profite oamenii destepti.Eu sunt cam pacatos ca nu mi-am dat foc la carnetu ‘ ala mic si rosu, nu am nevoie de intermediar intre mine si Doamne Doamne, cand datorita pacatelor lumesti am mustrari de constiinta zic iarta,ma Doamne si El ma iarta in marinimia lui ca nu are asa de multe sarcini in fisa postului.Si de nu ,ghinion de nesansa o sa ajung in iad unde o sa ma parpeleasca la foc marunt in butoaiele cu smoala iar in pauze dracoaicele cica o sa ma incolaceasca cu coada deci tot raul spre bine.Dar momentan am alte prioritati decat sa-mi donez bunurile cultelor!

  4. Magda

    Anecdota de la sfârșit e BUNĂ RĂU!

    În schimb, ați sfeclit-o cu apa sfințită de două ori:

    1. odată că ați pus-o între ghilimele ca și cum sunteți ”sigur” că n-ar fi sfințită și

    2. NICIODATĂ n-am auzit pe cineva să fi plătit APA SFINȚITĂ (atât cea care se face la începutul fiecărei luni – zisă și lunară -, cea de la Bobotează, ori cu ocazia Izvorului Tămăduirii)

    P.S. Se vede că nu sunteți dus la Biserică decât accidental…de Paști, de Crăciun, la vreun Botez, cununie sau înmormântare…chiar dacă sunteți purtător de nume MARE…reprezintă DOAR o ocazie în plus de petrecut, în afară de ziua de naștere unde -felicitările, masa și dansul și cadourile se fac în ”virtutea” numelui Maicii Domnului, strict LUMEȘTE, nu și duhovnicește!

    P.P.S. În privința cruciulițelor (obiectelor de cult), a cărților de rugăciune, alături de oficierea Botezurilor, cununiilor și-a înmormântărilor, este FIRESC să COSTE și să se elibereze chitanță pentru ele. Deranjant și revoltător este/devine-atunci când prețurile sunt exorbitante și/sau nu se ține cont de starea materială precară a familiei mortului.

  5. Magda

    Încă CEVA: dacă vi se pare FAIR să plătiți ca la curve TOTUL, chiar și anticipat, cine vă oprește să nu aderați religia fratelui Dvs.? Ei vă ”garantează” Raiul în schimbul evaluării și vinderii casei, mașinii, etc…

    De partea astălaltă, ortodocșii vă jupoaie SOFT, din când în când, rămânând cu casa, masa…

  6. @Magda,
    1.Oi fi matale dusa la biserica mai mult ca mine, dar uite ca un lucru nu stii, apa sfintita se plateste.Este vorba de botezul cu care vine parintele anual prin casele oamenilor da cu un somoiag de paie pe care il inmoaie in apa „sfintita” si sta cu mana intinsa sa il blagoslovesti.
    2.Da, am pus sfintita in ghilimele pentru ca nu o sa inteleg niciodata cum un pacatos, ca unii din cei pomohaci cu apucaturi pidosnice pot sfinti apa cu care vin sa ne stropeasca sau pe care ne-o dau sa o bem. Ca o ar avea har de cantat pe nas, cred, ca doar se vede, dar ca ar putea, pacatosi cum sunt, sa sfinteasca o apa mai curata decat ei, asta nu cred, asa ca nu ai decat sa te superi. Fara a contesta sau nega ceva ce nu poate fi nici dovedit nici contestat, eventual doar simtit, consider, ca si amicul Ifrim ca nu am nevoie de intermediari intre mine si Cel de Sus, iar daca ma rog din cand in cand o fac nu in fata unui preot, nici in fata unei icoane ci in fata Domnului care este peste tot.
    3. In privinta cruciulitelor, a lumanarilor, cartuliilor, e firesc sa coste, ca doar s-a bagat ceva munca in ele, sau macar material, daca munca e facuta din datorie fata de cele sfinte, dar chestia cu chitanta eu nu prea am vazut-o. Uite, ma duc an de an la Inviere si cumpar lumanari din biserica, dar nu am primit niciodata nici o chitanta. Ba, mai mult am vazut cum un baietas stingea lumanarile si le punea intr-o caldare, probabil pentru a fi trecute la reciclare. Iote de asta prefer eu sa renunt la intermediari.

  7. Magda

    hmmm…fiecare cu dreptatea lui sau ”fiecare pasăre pe limba ei piere…”

    Nu neg că popa când vine cu Boboteaza, nu așteaptă de pe urma sfințirii casei, ceva bani!
    DAR…de Bototează, la Biserică, după Liturghie și sfințirea Apei (apelor), NU SE CERE BANI PENTRU AGHEASMA MARE. PUNCT. NICI PENTRU AGHEASMA MICĂ.

    Cum de poate/se poate sfinți apa din mâna unui pidosnic, e de VERIFICAT! Se poate verifica (la fel și cu anafura) DACĂ după 6 luni, un an s-a-mpuțit, înverzit…DAR, de obicei, pentru păcătoșii credincioși care vin la Biserică și cer ajutorul, Dumnezeu SFINȚEȘTE…se spune că ”preotul deschide gura, Dumnezeu DESĂVÂRȘEȘTE…”.

    De asemeni, se întâmplă ca preotul să aibă scăderile lui de care să fie conștient (îi plac femeile, filmele deocheate, băutura, țigara…) dar în Biserica să umble în vârful picioarelor, cu frică, cu cutremur, bolind de neputința lăsării celor de mai sus…în astfel de cazuri, Dumnezeu lucrează prin el, din milă și considerație pentru creștinii care-I cer ajutor.

    Spre exemplu, Pomohaci și episcopul de Oradea, Dumnezeu a îngăduit să fie deconspirați și caterisiți pentru că depășiseră orice limită.

    În privința lumânărilor, se știe că nu-s lăsate să ardă de tot pentru a fi puse în saci și reciclate…asta-i vina celor care nu lasă să ardă cu totul lumânările iar pentru asta, vor răspunde – aici cu anumite necazuri, iar dincolo – cu Iadul!

  8. Daniela Elena

    io cre ca ai avut in cuiul catarii si pe Luminatiile, Preasfintiile ortodoxe sau catolice, ca de sus, de la cap se impute pestele.Mie mi-este clar…traim vremuri grele din cauza lipsei de valori, de credinta adevarata, curata. Sunt ortodoxa prin botez, desi nu am ales eu asta. si dac/ar fi sa aleg…n-as alege nicio biserica…cred totusi ca mi-as imbunatati credinta citind Biblia.

  9. Magda,
    Daca crezi cumva ca cei doi sunt singulari, te inseli. Cei doi au fost dovediti fara putinta de tagada, si BOR nu a mai avut ce face, dar ca ei sunt cu sutele sau sutanele, ca nu mai stiu nici eu cum se spune. Si apucaturile astea le au de cand intra sau chiar dinainte de a intra in bransa. Unii intra pentru asta, altii ies din cauza asta. Nu ma intreba de unde stiu, ca nu pot da nume dat mi-a spus si mie cineva care a facut studii pe acolo. Apropo, uite la raspopitul de la Protv Cristian Tabara, are un dosar pentru Pedofilie care treneaza cam de mult prin sertare, cam pana se va prescrie. Si el a fost popa si tare ii placeau copii… http://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=300000000395093&id_inst=3

  10. Vladimir Putzin

    La sfarsitul slujbei de pomenire, fiul raposatului se apropie de popa si-i indeasa sfielnic o bancnota in buzunarul sutanei.
    Circumspect, prelatul il intreaba cu voce scăzută.
    – Cat te mislotivisi sa pui acolo fiule ?
    – Cinzeci de lei noi …, sfinte parinte.
    – Pai bine fiule, tu de ce crezi că la asta i se zice sutană ?

  11. Magda

    @Marin Neacșu

    N-or fi singurii, DAR NICI SĂ-I BĂGĂM PE TOȚI ÎN ACEEAȘI HAZNA!
    Dacă gândim astfel, nimeni nu s-ar mai mântui…pentru că, ”nu există mântuire afară de Biserică”.
    Nu te spovedești, NU ți se iartă păcatele, NU te duci ”la loc luminat, la loc de verdeață” cât îi hăul!
    Chiar dacă ar invada ecumenismul toată Biserica ortodoxă, dacă mai rămâne un preot nesmintit cu erezia ecumenismului, TOT trebuie să te spovedești lui, iar prin el, Lui Dumnezeu…chiar în afară de Biserica apostată.

    Partea ”frumoasă” este că cei ne-duși la Biserică, vor îmbrățișa cu sârg ecumenismul, preferând în numele unei uniuni bazate pe un iubirism ipocrit, fals…să se roage alături de mahomedani, budiști, sataniști, iehoviști, etc…

    P.S. Nea Tabără N-A FOST NICIODATĂ HIROTONIT, DECI PREOT!

  12. geofreeland

    @Magda
    „Mintea de dincolo”, „inteligenta materiei” scrise de Medic Gl.Bg.dr.(rez.) Dumitru Constantin Dulcan sau pe youtube, o simpla cautare. Apoi mai vorbim despre „loc luminat, la loc de verdeata”. Cand deja AI (Artificial Intelligence) e capabila sa se autoperfectioneze si sa demonstreze ca este deja deasupra inteligentei umane (Stephen Hawking, http://www.bbc.com/news/technology-30290540)si civilizatia umana e in pericol de extinctie, ma intreb de ce ne cantonam atata in a-i salva pe popi si biserica. Eminescu a spus ceva despre religie, nu? Cred, si am incredere ca domnia ta intai va incerca sa cunoasca, citind si apoi sa judece. Credinta e altceva, un act personal al fiecaruia in relatia cu Divinul. Biserica si popii sunt institutii cu oameni supusi pacatului incat ceea ce noi numim sfant cade in desuetudine.

  13. geofreeland

    @Magda
    Intre cartea lui Isaac Asimov, „Eu, robotul” (I, robot) unde se explica cele trei legi ale robotilor si iresponsabilitatea de azi a fabricarii de roboti cu AI, (capabila sa se autoperfectioneze fara interventia omului) ma intreb unde mai e Dumnezeu. Robotii cu AI sunt capabili sa se reproduca, devin creatori de constienta de sine si decizie. Suntem atat de jos ca indivizi incat o discutie despre rasuflarea lui Pomohaci imi provoaca greata. Asta suntem?

  14. Magda

    @geofreeland

    Buuun…sub toate afirmațiile Dvs.ce vreți să mă convingeți?
    Că omul ÎȘI ESTE DE AJUNS SIEȘI datorită cunoașterii (cunoștințelor despre materie și spirit) la care a ajuns, zvârlind cu Dumnezeu pe fereastră, no?!

    Cel mult, Dumnezeu fiind un element ajutător dar insignifiant, mai mult de decor…menționat și EL din când în când, în clipe grele și/sau de groază (poate și de bucurie), pentru că ”așa se știe din bătrâni”, no?!

    Nimeni nu se împiedică de Biserică și/sau de popi, mai ales că nu dau năvală peste tine…poate doar de Bobotează, dacă vrei să-i deschizi ușa (sâc!)
    Se confundă credința în Dumnezeu cu ”credința” în popi, uitându-se (voit sau nu) că ei (preoții) sunt doar mesagerii și mijlocitorii între Dumnezeu și noi, prin cele 7 Taine instituite.

    Și ați spus un mare adevăr care ar fi trebuit să vă scutească de SMINTEALĂ: ”POPII SUNT OAMENI SUPUȘI PĂCATULUI…” fiindcă sunt răsăriți dintre noi, nu?
    Adică – dacă părinții ar fi (fost) și ei mai cuminți și mai cucernici, și fiii ori fiicele lor ar fi fost mai ALTFEL, NO?

    Iar dacă SUNT SUPUȘI PĂCATULUI, TOCMAI SPOVEDANIA ÎL SPALĂ DE PĂCAT și pe ei, NO?!
    Iar Biserica, suntem toți – monahi și mireni – al Cărui Cap este Hristos, clar?

    Și dacă ”civilizația umană” este pe cale de extincție ESTE și pentru că nu prea se mai duce pe la Biserică.

    CREDINȚA, este asceza rațiunii!

  15. Magda

    Iată ce spune Arsenie Boca despre ASCEZA RAȚIUNII = CREDINȚA:

    ”Din pricină că Iisus nu poate fi înțeles prin categoriile rațiunii, prin felul de a fi al lumii, ci numai prin REVELAȚIE – iar omul anevoie se ridică la înălțimea Revelației – faptul acesta îl silește pe om să-și vadă cu ochii toată mizeria întreprinderii sale în cunoașterea lui Dumnezeu.

    Neputința cuprinderii lui Dumnezeu îl constrânge pe om să-și vadă marginile, caducitatea, neajunsul cunoașterii, tragedia rațiunii. RAȚIUNEA TREBUIE SĂ ADMITĂ CREDINȚA, ACEASTĂ ASCEZĂ A RAȚIUNII.

    De aici, față de Iisus, care se impune, rezultă numai două atitudini: sau e refuzat și osândit la moarte, ca o absurditate în lume, ca pe unul ce amenință lumea cu sfârșitul, sau e primit ca un sfârșit al lumii, ca o cruce a rațiunii, o smerenie a ei. Sau picătura de apă NU va nega oceanul…deși nu-l poate cuprinde, ci își va recunoaște obârșia sa în el. ESTE PRIN URMARE ȘI O RĂSTIGNIRE A MINȚII.

    Luarea crucii lui Hristos este totuna cu smerenia, iar smerenia este recunoașterea măsurii de om și primirea misterului ce ne depășește, ca mister.

    Dacă cunoașterea, superioritatea subiectului față de ”obiect” e tot sufletul nostru, atunci față de Iisus suntem în situația să ne pierdem sufletul, fiindcă Iisus se impune, dar nu ca ”obiect”.

    Iisus ne impune un alt mod de a-L cunoaște; și ne povățuiește SIMPLU, divin de simplu: să ne pierdem sufletul pentru EL, căci numai așa-L vom câștiga. Numai așa va învia sufletul nostru.
    Cu alte cuvinte, în fața lui Iisus, să nu ne mai ține de Zidul Chinezesc al mărginirii noastre, decât ca de un puternic motiv de smerenie. ALTFEL, NU SE LĂRGEȘTE FIINȚA NOASTRĂ, ALTFEL NU PIERDEM LUMEA, PREFERÂND PE IISUS.

  16. Magda

    Cine va face așa, va fi mărturisit pe Iisus înaintea Tatălui, ca unul ce a înfruntat pe pământ riscul mărturisirii lui Dumnezeu. Cine răstignește în sine cunoașterea lumii (care nici pentru lumea aceasta nu e toată bună), preferând cunoașterea care era în Iisus, ”în care sunt ascunse toate comorile cunoștinței și ale înțelepciunii”(Coloseni 2,3), acela pune viu ființa sa în fața lui Dumnezeu.

    ABIA ACEASTA E ”CUNOAȘTEREA ADEVĂRULUI”, ”CARE VĂ VA FACE LIBERI!” (de toate prostiile îngâmnfătoare și zornăitoare lumești – zic eu.)

  17. geofreeland

    @ Magda
    Din respect pun punct discutiei, pardon monologului.Eu nu vreau sa va conving de nimic. Pe langa cele de mai sus, va mai recomand A douasprezecea planeta de Zeccharia Sitkin. Pe tablitele summeriene veti vedea MEDICI, CU INSTRUMENTAR MODERN, facand clone umane. Si asta a fost un subsidiar al interventiei americane in Iraq. Distrugerea (furtul) tablitelor. Cartea lui Sitkin nu a fost contestata de Vatican. Daca aveti vointa sa dati jos valul radicalismului si sa asimilati si alte opinii il veti intelege mult mai bine pe adevaratul Creator. Nu orbeste, ca El nu ne-a dat darul orbirii ci setea de cunoastere a Lui prin fapte si idei ca o cale de comunicare intre oameni, sa-si fie impreuna mai apropiati prin cunoastere, contradictie si dialog. Animalele oare au credinta? E o intrebare cinstita. Cand veti rasfoi ce v-am recomandat, accept un dialog.Altfel, fiecare cu biologicul lui…

  18. Magda,
    Dupa Eliberare și inceperea colectivizarii, muntii si pesterile s-au umplut de legionari pe care unii ii numesc acuma luptatori anticomunisti din care unii s-au preotir si au devenit sfinti. Da-mi voie sa nu cred in chiar tot ce spun unii si altii.

  19. ifrim

    Eu mi-am cumparat cauciucuri noi de iarna!

  20. Magda

    Ce-a spus Socrate-al nostru:

    STIINTA SI RELIGIE
    … din cugetarile lui Petre Tutea

    1. Se spune cã intelectul e dat omului ca sã cunoascã adevãrul. Intelectul e dat omului, dupã pãrerea mea, nu ca sã cunoascã adevãrul, ci sã primeascã adevãrul.
    2. Am avut revelatia cã în afarã de Dumnezeu nu existã adevãr. Mai multe adevãruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adevãr. Iar dacã adevãrul este unul singur, fiind transcendent în esentã, sediul lui nu e nici în stiintã, nici în filozofie, nici în artã. Si cînd un filozof, un om de stiintã sau un artist sînt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o babã murdarã pe picioare care se roagã Maicii Domnului.
    3. Acum, mai la bãtrînete, pot sã spun cã fãrã Dumnezeu si fãrã nemurire nu existã adevãr.
    4. O babã murdarã pe picioare, care stã în fata icoanei Maicii Domnului în bisericã, fatã de un laureat al premiului Nobel ateu – baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, ãsta moare asa, dihor.
    5. Eu cînd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. Între un credincios si un necredincios, nu existã nici o legãturã. ãla e mort, sufleteste mort, iar celãlalt e viu si între un viu si un mort nu existã nici o legãturã. Credinciosul crestin e viu.
    6. Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul cã nu avem coadã.
    7. Ateii s-au nãscut, dar s-au nãscut degeaba.

  21. Vladimir Putzin

    @Geo *
    @Marin *
    Pentru voi si cei interesati de lumea reala am o relatare adevarata.
    Cu vreo sase ani in urma, o cunostinta de-a noastra a fost diagnosticata cu cancer. Dupa o operatie grea dar izbutita, a refuzat tratamentul chimioterapeutic si a recurs la o cura cu fructe si legume consumate cat mai apropiat de forma lor naturala, cura luata de pe generosul internet, combinand-o cu alte forme de medicina „laica” si upgradand-o in timp dupa propria inspiratie.
    La controalele facute periodic, medicii specialisti au constatat cu surprindere ca boala s-a dat batuta, acum persoana in cauza fiind in pragul vindecarii ireversibile.
    Pana aici v-am relatat despre partea plina a pahrului si acum va invit sa privim si in partea de sus al acestuia.
    De la aflarea diagnosticului si mai ales dupa aceea, cunostinta noastra se ruga cu sarg bunului Dumnezeu, ca daca vrea s-o ia de-a dreapta lui s-o facă brusc, printr-un atac de cord, preferand o moarte fulgeratoare uneia in chinuri.
    Si acum, aproape sigur vindecata, dansa, a contractat o boala grava de inima …
    Morala daca o fi pe undeva, o puteti gasi si singuri ca deja sunteti flacai mari, cu evidenta putere de analiza si sinteza (sic), eu putand doar garanta autenticitatea relatarii mele.
    Doamne ajuta !
    Nota * m-am adresat voua dragilor, in ordinea alfabetica.

  22. @Vladimir,
    Morala ar fi, sa ai grija ce ii ceri Domnului ca nu e pestisor si iti da ce ii ceri, nu alte alea…