Ce își doresc românii în 2018

Categoria Magazin

Vreme trece …

Sfârșitul și începutul de an sunt momente pentru oameni să își dorească sau facă urări ”de bine”. Ce își doresc românii ? Păi ca orice om, fiecare își dorește ce nu are. Ce le dorește altora? Aici e greu de spus cu certitudine, pentru că chiar dacă formal se spun cuvinte frumoase, ca și despre morți, în realitatea unele rămân la nivelul cuvintelor spuse din complezență, din politețe, așa ca să arate cât de ”buni sunt ei” urătorii și să facă impresie bună. Cui trimit aceste urări? Rudelor, așa zișilor prieteni, fie ei reali, fizici sau virtuali, colegilor de birou pe care de cele mai multe ori în timpul anului îi bârfesc, invidiază, sau chiar șuntează fiecare după posibilități, vecinilor, cei care îi văd când duc gunoiul sau aud când se ceartă cu soțul(soția) sau sunt flituiți de copii, deci cei mai incomozi oameni din lista de ”urați”. De regulă toți încearcă să fie cât mai ”originali” în aceste urări și de aceea apelează la internet și trimit mesaje sau clipuri frumoase și bineînțeles făcute de alții dar ce mai contează, ei zic să sunt originali. Nici nu mai știu câte astfel de mesaje ”originale” am primit în acest an și în câte exemplare. Ce să facem, internetul ne ia încet- încet orice posibilitate de a fi noi. Nu mai avem timp să discutăm față în față cu prietenii, rudele, copiii, părinții, discutăm pe telefon, pe facebook, pe messenger, pe skype, pe wazzup, nu mai gândim, preluăm totul gata fabricat, mâncarea, imaginea, gândurile mesajele, fără să realizăm că ne pierdem în acest fel până și minimele și elementarele deprinderi de a mai face ceva singuri ”de capul” sau cu capul propriu în afară de a ne da cu el de pereți sau de pragul de sus.  Înainte vreme, când nu existau telefoane celulare și nici carduri de memorie ne foloseam cortexul pentru a memora numerele de telefoane ale celor dragi, apropiați, sau de care aveam nevoie, șefi, prieteni, colegi. Cei care stăteau mai prost cu memoria cifrelor aveau carnețele de telefon, agende și chiar se lăudau cu ele, căutau să cumpere din cele mai șic, cu care se lăudau, le scoteau cu mândrie din buzunarul de la piept când trebuia să scrie un nou număr sau să dea cuiva numărul unei cunoștințe comune. Era un moment de glorie când scoteai din buzunar o agendă mai deosebită. Unii abia așteptau să fie întrebați de un număr de telefon ca să își scoată agenda, chiar dacă știau numărul pe dinafară și spuneau numărul dinainte, ca să arate că au și memorie, dar căutau în agendă”ca să fie siguri că nu greșesc”. Urma întrebarea ”Mamăăăă, ce agendă mișto ai, de unde o ai?” și răspunsul inevitabil:” aaaa, de la o cunoștință, de peste…” sau ” o verișoară de-a soției care lucrează pe la…” în așa fel încât să piară cheful celui care a întrebat, să ceară și el una.  Dar acesta e deja un alt subiect asupra căruia merită să medităm.

Una spunem alta vrem….

Vorbeam despre ce își doresc românii în noul an. Păi, conform declarațiilor toată lumea își dorește o viață mai bună(fără însă a preciza în ce ar costa asta), sănătate dar nimeni nu se declară bolnav, bunăstare dar nu avere, nici sărăcie, și toți vor corectitudine și vor să dispară corupția din țară. Asta la nivel personal și social.

Cam toată lumea vrea să fie ca Iliescu, ”sărac  și cinstit”. Nu știu ce să spun, mă emoționează atâta puritate și curățenie câtă există în noi, mai ales în clasa politică. Păi dacă noi toți suntem cinstiți și săraci, ce tot vorbesc ambasadele de corupție și pericolul care planează asupra României dacă se votează unele legi?   Despre ce corupție vorbesc ambasadele dacă noi nu avem corupți? Despre ce luptă vorbesc ambasadorii când își petrec revelionul cu personaje condamnate în primă instanță pentru corupție? Și-au împărțit cumva ambasadorii  corupții din România  și luptă fiecare corp la corp cu ei precum Preda Buzescu cu tătarul? Înseamnă că  doamna Stella Ronner Grubacic, ambasadorul Olandei la Bucureşti, i-a tras la sorți sau i-a ales pe Nelu Iordache, Petru Titcovici și Dan Chioru și luptă pentru stârpirea lor? Dacă și declarațiile românilor sunt la fel cu ale politicienilor și ambasadorilor, atunci în mod cert românii una spun și alta gândesc și nu m-ar mira să aflu că de fapt ei doresc:

–          Să aibă boala lui Becali când apărea pe post cu proteza la gât strigând că e pe moarte;

–          Să aibă acasă ce avea Borcea în arest;

–          Să poarte fularul lui Năstase și să aibă ouăle lui;

–          Să aibă dosarele lui Băsescu(nu cele personale);

–          Să divorțeze ca Elena Udrea;

–          Să aibă în familie scandalurile din familia Prigoană;

–          Să aibă mătuși sărace ca Tamara și mame rele ca Marioara(Zăvoranu);

–          Să sughită ca Olguța;

–          Să sară la ”coș” ca Luluța;

–          Să fie sub control judiciar în Madagascar ca Mazăre;

–          Să aibă ”accidente” precum Condrea;

–          Să se pensioneze ca Coldea;

–          Să fie persecutat de comuniști ca familia regală;

–          Să renască din propria cenușă ca PSD-ul  după ”Colectiv”;

–          Să aibă ghinion pas cu pas, ca Iohannis;

–          Să aibă”școala” lui  Oprea;

Și lista ar putea continua, sunt convins că s-ar umple câteva pagini cu astfel de dorințe nedeclarate dar invidiate. Așa că hai să nu mai fim meschini și să recunoaștem că de fapt nu ne-ar deranja să fim învinuiți că suntem corupți, dar să fim parlamentari și să facem legile și legea în România.

În final două fotografii cu doi actuali miniștri craioveni, de pe vremea când nu erau miniștri și promiteau că vor lupta cu corupția.

Acuma au descoperit că cei mai mari corupți sunt militarii, așa că s-au pus ordonanțe.

 

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

11 Raspunsuri la Ce își doresc românii în 2018

  1. Geofreeland

    Care ar fi dorința pentru 2018? Lupta cu ipocrizia si cu minciuna de sine. Suntem ipocriți si ne mințim pe noi, căutându-ne scuze faptelor deja săvârșite din egoism. Ipocrizia endemica ne-a copleșit încă dinainte de ’89. Astăzi o vedem peste tot, in orice, luptam cu corupția dar apelam la neamuri pentru trafic de influența, dam șpagă oriunde, înghițim rahatul unor ambasadori îngrijorați de justiția noastră când ei chefuiesc cu condamnati, sau îsi apără corporațiile care nu-si plătesc taxele si redeventele jafului, sefa DNA cânta cu sârg la Chilia-n port cu sereiști si politicieni… Ne mințim pe noi când votam emoțional si nu rațional si apoi chiar susținem inepția făcută necedând nici evidenței, vorbim vorbe sa ne ascundem… Cred ca in 2018 trebuie sa ne uitam in oglinda sufletului si sa ne întrebam: așa vrem sa fie copiii noștri? Ca noi? Acum 100 de ani romanii au facut tara romanilor. Sa le-o lăsam întreaga si sa trăiască in demnitate in ea.

  2. Ifrim

    Cand faceti urari cuiva de sanatate atingeti tangential si ceva despre noroc ca si pasagerii de pe Titanic erau sanatosi!

  3. Nea Nicu

    Pentru administratorii si cititorii blogului, multa sanatate si puterea de a continua aceasta constructie serioasa, cu teme cat se poate de reale si comentarii pertinente.
    In particular, pentru Vladimir: Am intrat in armata la 14 ani si jumatate, am avut deci un traiect normal in cariera ( Liceu Militar, Scoala Militara, Academie Militara, Colegiul de comanda si Stat Major) si nu credeam ca pentru o amarata de litera scapata in plus la un comentariu, o sa se ajunga si la mama! Care este inca in viata, in curand va implini 88 de ani. Va accept scuzele pentru ca inteleg ca sunt si momente mai tensionate. Dar haideti sa-i lasam pe parinti in pace, nu au nicio vina in discutiile noastre. Si Dumneavoastra va doresc numai bine!

  4. Magda

    D-le Marin Neacșu!

    M-au făcut să râd ”dorințele” românilor…nespuse 🙂
    Și totuși…n-aș vrea SĂ MĂ ASEMĂN cu cei menționați, în ciuda câștigurilor materiale IMENSE căpătate pe spinarea, sudoarea și lacrimile românilor, de ajuns până la a nu știu câta lor generație, născută sau ne-născută!

    Dacă n-ar fi de plâns pentru cei deznădăjduiți de vreo-ndreptare viitoare a situației, când de fapt este vorba de scrâșnirea dinților și strângerea pumnului, cu dorința aprigă de a-l aplica de jos în sus în bărbiile (bărbile) politicienilor, cu toată forța și pofta de dreptate, cu îndreptățită MÂNIE (așa…ca unora ce simt ca mine), mai că vă gelozesc pe voi, pentru pistoalele din dotare NFOLOSITE!

  5. Magda

    Încă CEVA : mă uit și eu în jur și văd O FUGĂ reală în a realiza/vizualiza situația dezastruoasă, cam de pe toate palierele, de a te problematiza eventual…este o LEHAMITE generalizată, o amorțire deznadăjduită PE MOTIVUL că nu s-a făcut și nici NU SE VREA a se face dreptate, de a schimba legile, de a îndrepta, corija ceea ce se poate face DIN PIX, apoi prin fapte!

    Este totul contradictoriu și dezlânat, de nici dracu nu-i dă de cap!
    Am observat asta în legi, decrete, hotărâri ”drese” prin OUG…
    Este UN HAOS controlat…paradoxal, nu-i așa?
    Eu așa văd!
    România MERGE ÎN VIRTUTEA INERȚIEI!
    ÎN REST…SE JUDECĂ PERVERS = PE INVERS!
    Se dau bani cu țârâita ACOLO unde ar trebui să fie suficienți și se aruncă pe geam, ACOLO unde nu e cazul…cam așa!

    Te uiți la modul cum sunt întocmite legile și ai senzația CLARĂ că-s ticluite de nebuni, netrebniciți cu totul!
    E înfricoșător!
    Și nu e de azi, de ieri…cam de alaltăieri!

  6. Geofreeland

    @Magda Ce ne împiedică să vorbim deschis? Cine nu vrea? De ce nu se vrea? De ce romanul se simte legat de mâini si picioare? Pentru că nu suntem polonezi sau unguri, pentru ca existența noastră ca stat, cu tot sângele vărsat, se datorează cedării resurselor marilor imperii din trecut și de azi (UE) în detrimentul amărăștenilor de români condamnați să se fi născut aici, pentru că Dulapul Național nu e român ci Neamț, pentru că Băsescu a fost o marionetă tipică unui bișnițar cu averea țării, pentru că un Roman, Iliescu și acoliții lor au făcut sluj ordonat către „țările civilizate” care și-au făcut puterea prin jefuirea coloniilor. Ce ne lipsește? Un lider naționalist, care în secunda doi ar fi executat. Această percepție de veacuri „capul plecat sabia nu-l taie” specific existenței românului dăinuie și azi. Ce poți gândi cu capul plecat? Decât un orizont al șireturilor de la pantofi. Neputință, resemnare și inerție. Cam asta e și comentariul dumitale.

  7. Ifrim

    Capul plecat sabia nu-l taie dar i se ataseaza elegant un jug!

  8. @Ifrim,
    … dar i se ataseaza un jug elegant… trebuia spus…

  9. Draghici

    Stimate domn „român” Geofreeland,
    Afla de la mine ca Iohannis e mai român ca tine. E de cel putin 10 generatii in Transilvania. Tu cand ai poposit pe aceste meleaguri?

    Și pune-i porecla Schrank nu Dulap! … Porecla Dulap a mai fost folosită in politica românească și in secolul 19(Vezi Bacalbașa).

  10. Draghici

    Neacsu, n-am inteles chestia cu „Să aibă ”accidente” precum Condrea;„.
    Asta să-și dorească românul cu adevărat?
    Explică!

  11. @Draghici,
    Ce am avut de spus am spus. Nu fac traduceri. Cine stie, cunoaste.