Cântă cucul bată-l vina….

Categoria Magazin, Opinii

”Cântă cucul bată-l vina” este cea mai penibilă melodie pe care am auzit-o vreodată în România. E ca şi când ar spune francezii cântă Cocoșul galic în Alsacia. Cum adică, cântă cucul în Bucovina? Păi ce numai în Bucovina cântă cucul? Și dacă cântă ce treabă avem noi cu cântecul lui? Cucul cântă unde vrea, își depune ouăle unde vrea, nu văd de ce ar trebui să ne intereseze pe noi sau de ce îl interesează pe Grigore Leșe unde cântă cucul? Care  este importanța și valoarea cântecului cucului care oricum e recunoscut că nu știe să spună decât cu-cu, practic nici nu cântă, decât strigă așa aiurea,  nu are trilurile privighetoarei sau ciocârliei, nici tristețea canarului. De ce ar deveni cucul, sau cântecul cucului element de tezaur folcloric sau mare îndemn patriotic, nu înțeleg nici picat din cuib.

Ei bine, celor care vor sări în sus și vor spune că nu înțeleg mesajul cântecului cucului Grigore Leșe și nici nu apreciez vocea sa ieșită din comun sau pregătirea muzicală, le spun că le apreciez, chiar dacă nu așa cum ar dori domnul profesor Leșe, care, în opinia mea, dintr-un veritabil căutător și transmițător de folclor reperat și promovat de televiziuni, a devenit un înfumurat showman care nu mai caută valoarea ci urmărește să își promoveze doar propria persoană, să o  impună tuturor și dacă se poate să calce peste tot ce a fost până la el pentru a se așeza el bine pe soclu. De ce spun asta? Pentru că recent, domnul Leșe, din lipsă de audiență și dorința de a mai șoca și a mai scrie presa despre el, a făcut niște declarații legate de cântecul ”Noi suntem Români” compus și interpretat de Nicolae Furdui Iancu, despre care nu mai e nevoie să scriu cine este. Iată ce spunea domnul Leșe despre cântecul ”noi suntem români” :

„Este cea mai penibilă melodie pe care am auzit-o vreodată în România. E ca şi când ar cânta turcii «noi suntem turci”

Dar ce ar fi vrut domnul Leșe să spună Furdui Iancu, ”noi suntem cuci? ” Păi asta spune cucul. Nu e penibil? Probabil se vor găsi din cei care vor spune că domnul Furdui Iancu a fost ”dinamovist” și a scris și compus cântece ”la ordin” și că patrioticele lui au fost comandate. Comandate sau necomandate, cântecele lui Nicolae Furdui Iancu și-au găsit ecou în sufletele și repertoriul  românilor, fie că îi place, fie că nu domnului Leșe și sunt cântate de români fără comandă, cu diferite ocazii, chiar la petreceri particulare sau în familie. Și ce este mai important este că acestea redevin de actualitate pentru că în zilele noastre, poate chiar mai mult decât în vremea Diktatului, se lucrează intens din toate direcțiile la desființarea nu doar a sentimentului național ci a națiunii în sine. Poate ar vrea domnul Leșe, ca românii, în aceste momente să cânte sau să acționeze ca cucul, sau ca el, lovind în alt român numai pentru că e mai ascultat decât ”cucu”.

Celor care nu cunosc intervenția domnului Leșe despre Nicolae Furdui Iancu, pentru că pentru mine, acesta a fost direcția loviturii lui Leșe, nu cântecul ca linie melodică, nu le dau linkul, să îl caute singuri, eu nu promovez astfel de răutăți și invidii meschine ascunse sub expertiza profesională și așa nedemonstrată pe acest subiect. Cei care vor să vadă cine are dreptate, să asculte cântecul  ”Noi suntem Români” cântat de Iancu și cântecul de căpătâi al lui Leșe, ”Cântă cucu bată-l vina”pervertit de acesta, de dragul publicității și kitch-iuit în compania celor de la Zdub și Zdob, doar de dragul popularității. Mâine-poimâine o să vedem un spectacol cu domnul Leșe cântând același cântec  pe ritm de manele alături de Bogdan Artistu, Cătălin Arabu, Fernando de la Caransebeș ,Gypsi Casual, sau mai știu eu ce ”voce de aur” care ar da oricât să fie promovat de trubadurul Leșe.

Aștept cu nerăbdare să îl aud spunând că Tudor Gheorghe este un afon care se dă mare pe la nunți și botezuri, ca să îl văd cu clopul făcut guler de papistaș.

Ascultați cele două cântece, al lui Furdui Iancu și al lui Leșe, cântat recent cu trupa moldovenească și spuneți cine este penibil, ca să nu mai spun că nici vocea lui Grigore nu mai e ce a fost. Sper să fie ceva de moment, pentru că e păcat să o fi pierdut prin bucătăria lui Dinescu.

Cât de jos poate merge un român pentru a se pune în fruntea bucatelor? Îi recomand domnului Leșe, să citească poezia ”Unor Critici” a lui Vasile Alecsandri și îi citez spre satisfacerea măcar a curiozității, două versuri:

”E unul care cântă mai dulce decât mine?

Cu-atât mai bine ţării, şi lui cu-atât mai bine.”

Dați-vă clopul gios maestre Leșe, în primul rând în fața lui Nicolae Furdui Iancu  și băgați sub el aceste versuri și aveți mare grijă să nu le pierdeți așa cum pare că vă pierdeți și vocea, nu numai bunul simț.

UPDATE 20.02.2018, 19.58 : Instigat de unele comentarii privindu-l pe domnul Leșe, am intrat pe mai multe pagini în care acesta se dezvăluie sau este prezentat în diferite ipostaze. Așa am ajuns să citesc un interviu dat de acesta ziarului Adevărul în data de și acolo am citit ce crede Grigore Leșe cel care este prezentat ca imaginea țăranului rapsod român, despre rapsodul român de la țară. Iată ce spune țăranul ajuns doctor în muzică, despre țăranul român, sau mai bine spus despre prezența acestuia pe scenele românești ”de la oraș”  : ” O trecut vremea lor. Nu pot accepta să se tot aducă ţăranii în scenă, că dacă îi aduci de mai multe ori, ei se cred artişti. Îi stricăm.O dată şi gata! Nu zic că nu trebuie aduşi. Eu îi aduc o dată, să-i vadă lumea, să ştie că mai există. Ştii ce   fac ţăranii după ce-i aduci de mai multe ori? Le intră în cap că sunt artişti. ”

Doamne, cât de bine s-a descris, doamne cât de sincer a fost cu sine însuși, fără să vrea.

Și…Doamne, cât de meschin e… Dacă el a ajuns la oraș și nu mai vrea să se dea plecat, că îi place să se vadă băgat în seamă, altul nu mai are voie să vină, că strică imagine satului românesc sau strică asfaltul. Ăsta e Leșe.

: adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/grigore-lese-doctor-muzica-viata-asta-i-ura-jele-dragoste-toate-1_50b9edf57c42d5a663acf3e2/index.html

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

8 Raspunsuri la Cântă cucul bată-l vina….

  1. Viorel Georgiu

    M-a uns pe suflet acest articol. Și eu am fost șocat, cu mai mulți ani în urmă, când într-un interviu, același Grigore susținea că defapt muzica populară, așa cum o știm noi, nu este autentic românească, nici nu ar trebui să existe, că ar fi fost creată în perioada comunistă. Lăsa să se înțeleagă că numai ceea ce cântă el ar fi autentic. Atâta infatuare și orgoliu de prost gust nu mai auzisem. Nici nu am putut să urmăresc de atunci vreun alt interviu sau vreo altă prestație a acestui individ prea plin de sine. Păcat mare că în acest coexistă alături de oarecare talent un caracter mic.

  2. Dan

    M-as fi astepta ca musiu prof. Lese, sa fi acumulat ceva experienta in domeniul pietei muzicii interpretate de el, insa constat ca singura filozofie de viata, pe care o promoveaza fara rezultate notorii, este cea a banului scurs in propriul buzunar.
    Asadar, in tâmpenia lui, nu a inteles ca pe români nu-i intereseaza unde „cânta cucul”, caci urmarile cântarii nu sunt spectaculoase si interesante pentru natie. In schimb, pe toti românii si, indeosebi, pe toti politicienii, indiferent de culoarea politica, ii intereseaza unde „cânta cucuveaua”.
    Iar cum opiniile sunt impartite, ideal ar fi ca România sa dispuna in fauna sa de apx 1.000-1.2000 cucuvele, care sa „cânte” concomitent la domiciliile politicienilor, smenarilor din aparatul de stat, evazionistilor fiscali si magistratilor spagari.
    Poate doar „resetarea”, ce ar urma, ar avea darul punerii Romaniei intre tarile europene pe locul care-l merita cu prisosinta, iesind astfel din „marasmul sclaviei” impus de „licurici”!

  3. NICU

    Varule, te-ai ofuscat cam tare. NIci versurile catecului pe care le canta Lese si nici cele pe care le canta Furdui …nu sunt ale lor. Punct. Sunt versuri cantate „popular” de catre romanii transilvaneni din Imperiul Austro-ungar. Cat despre Lese,noi il cunoastem mai bine. Cand Clujul s-a saturat de el …l-a exportat dincolo de munti. A intins coarda dandu-se atoatestiutor si oamenii de pe aici i-au aratat „acul busolei …invers”.Problema e ca …a prins radacini prin Bucuresti.

  4. @Nicu,
    Ai cumva impresia ca nu stiu ca si unul si altul au preluat cantece populare?Iar eu in nici un caz nu am pus in balanta versurile si nici macar linia melodica. Critica „cucului” era parafraza la critica „romanului” despre care din pacate „profesorul Lese” nu stia ca are acelasi autor ca si cucul lui, ca daca ar fi stiut, ar fi tacut. Pe el l-a interesat insa sa loveasca in Furdui ca despre melodie sau text nu a spus nimic. Ei cand am criticat versurile cucului am facut-o in stilul lui Lese. Oricum individul se face de ras pe zi ce trece si va veni vremea cand nici la bucuresti nu ii va mai ajunge spatiul si atunci ce va face? Peste Olt sa nu incerce ca deja lumea il cunoaste. Mai are sanse peste Prut. Probabil ca si-a pregatit terenul cu baietii de la Zdub. Se va duce probabil sa bata toba cu bunica.

  5. @Dane,
    Sunt tare pesimist in privinta resetarii.

  6. Vladimir Putzin

    @ Marin Neacșu,
    daca multora le place lemnul si spatiile mici, rapsodului asta cu conservator, ii place sa se, si sa fie bagat in seama.
    Mai de mult, l-am ascultat cand emitea o teorie halucinanta, cum ca, muzica populara autentica nu trebuie cantata de oricine, oricand si oriunde, pentru ca asta ar deprecia-o … , o autentica, inedita si imbecila ancorare a melosului popular in cerintele stupidei privatizari a tot ce misca-n tara ata …
    Daca pentru a emite o asemenea cumplita idiotenie mai trebuie sa absolvi si o facultate, sa ai emisiuni de ore intregi pe postul de televiziune national si sa ai pretentii „sa ti se mai cante si imnul” …, chiar ca am ajuns de rasul curcilor.
    Ca te-ai luat in mod simbolic de cuc, este clar, dar macar cucu asta asa e last pe pamant de bunul Dumnezeu si isi face datoria cum a fost harazit, dar sa vi tu un om, o fiinta eminamente sociala si sa spui ca muzica populara buna nu-i la indemana oricui, taman cand pana si muzica simfonica s-a coborat din anvonul filarmonicilor in strada, pentru a fi mai aproape de sufletul celor pentru care a fost creeata, este cu totul si cu totul descalificant.
    La fel ca lovitura sub centura data unui colg de scena, la fel ca lasul gest de extragere din grupul celor care au interpretat initial „Smerenia” „Taximetristilor”.
    Intr-un timp, o alta glorie a muzicii romanesti, o luase cu vorbitul veninos prin cele canale TV, dandu-si cinstea si talentul pe rusine. Nu-i spun numele, pentru ca de la un timp s-a oprit si, spre cinstea lui trecuta si prezenta, s-a apucat sa faca ce stie el mai bine. Si bine a facut si foarte bine face, conform vorbei romanesti, „Cine stie, tace si face !”

  7. geofreeland

    Cu doi ani in urma am fost la un eveniment in Comuna Vizantea-Livezi in Vrancea. Ca la nunta. La un moment dat, orchestra a inceput sa cante cantecul asta cu cucu. Arena de dans a fost imediat ocupata de peste 30 de FLACAI, barbati in costum, tineri, care s-au prins intr-o hora. Ii priveam uimit pe acesti flacai inalti ca brazii, munteni, dansand trei pasi inainte, trei inapoi, apoi un pas dreapta. Ce voiau acesti tineri, sub privirile tuturor nuntasilor? Ceea ce vedeam era normal, asa se juca la ei, si, de ce sa nu recunosc ca privindu-le tineretea am fost emotionat si de dansul lor, si de linia melodica, si de versuri si de dorul de Bucovina. Oricum o hora numai de barbati tineri e un lucru mai rar.
    Sa fi fost eu penibil? Sa fi fost ei penibili? Nu stiu, tuturor ne-a placut ceea ce ne-au transmis acesti tineri. Dor, resemnare, incredere, promisiune, barbatie. Patrioti

    Cu Lese e alta problema. El ar spune ca e penibil si „Foaie verde maghiraaaaa-an/ M-a facut maaaa-ma-olteaaaaan!” Cred si chinezii canta „Foaie verde si-un dieeeez/M-a facut maaaama chineeeez!”. Pentru Lese folclorul la tulpina neamului s-ar canta cam asa „Foaie verdeeeeee, cu creanga cu toooot” referindu-se la creanga pe care sta cucu si-i canta ideile profunde despre folclor. Pe cand nu era Lese si cucu, Barbu Lautaru il inspira pe Liszt.

  8. geofreeland

    Cu doi ani in urma am fost la un eveniment in Comuna Vizantea-Livezi in Vrancea. Ca la nunta. La un moment dat, orchestra a inceput sa cante cantecul asta cu cucu. Arena de dans a fost imediat ocupata de peste 30 de FLACAI, barbati in costum, tineri, care s-au prins intr-o hora. Ii priveam uimit pe acesti flacai inalti ca brazii, munteni, dansand trei pasi inainte, trei inapoi, apoi un pas dreapta. Ce voiau acesti tineri, sub privirile tuturor nuntasilor? Ceea ce vedeam era normal, asa se juca la ei, si, de ce sa nu recunosc ca privindu-le tineretea am fost emotionat si de dansul lor, si de linia melodica, si de versuri si de dorul de Bucovina. Oricum o hora numai de barbati tineri e un lucru mai rar.
    Sa fi fost eu penibil? Sa fi fost ei penibili? Nu stiu, tuturor ne-a placut ceea ce ne-au transmis acesti tineri. Dor, resemnare, incredere, promisiune, barbatie. Patrioti

    Cu Lese e alta problema. El ar spune ca e penibil si „Foaie verde maghiraaaaa-an/ M-a facut maaaa-ma-olteaaaaan!” Cred si chinezii canta „Foaie verde si-un dieeeez/M-a facut maaaama chineeeez!”. Pentru Lese folclorul la tulpina neamului s-ar canta cam asa „Foaie verdeeeeee, cu creanga cu toooot” referindu-se la creanga pe care sta cucu si-i canta ideile profunde despre folclor. Pe cand nu era Lese si cucu, Barbu Lautaru il inspira pe Liszt.