O chestie de atitudine

Categoria opinii


Un nou eveniment face prima pagină a televiziunilor avide de sânge, adică cele care fac rating și se hrănesc cu știri sângeroase, nenorociri, crime și altele din categoria celor cu avertisment că ”urmează imagini care ne pot afecta emoțional”. Și când le mai și văd pe duduițele prezentatrice  încercând să facă o mutrișoară nevinovată, plină de compasiune, când de fapt au supt o lămâie ca să le dispară de pe față satisfacția că au găsit un nou subiect de senzație și ele au fericirea să ne anunțe că ”știu tot” îmi vine să sparg televizorul.

Nici nu s-a digerat bine subiectul plimbării tankiștilor americani prin ogoarele patriei, că hopa și bomba poliției române. Niște polițiști, din cei care se cred LAPDiști dar sunt de fapt milițieni de cartier, au purces la urmărirea unei mașini care era folosită la trafic de țigări, din informațiile polițiștilor. Cum s-a întâmplat? Incidentul s-a petrecut în Maramureș, în raza localității Poienile de sub Munte.  Mașina, sau șoferul erau  urmăriți, la acțiune au participat 15 polițiști, inclusiv de la brigada rutieră București, deci era o acțiune organizată din timp, urma să se realizeze flagrantul, nu a fost ceva apărut de moment, o situație nouă, în care nu se cunoșteau detaliile. Ori, dacă acțiunea era organizată din timp, este de presupus că se știa din timp și mașina și persoana și activitatea acestora înainte de a pleca la drum, șoferul era urmărit, urmând a fi arestat  în flagrant. Sunt importante aceste detalii având în vedere că pe timpul urmăririi, șoferul nu a oprit mașina la semnalele poliției, a accelerat și a încercat să scape de urmăritori. În aceste condiții, cel care coordona acțiunea, polițist”de la centru”,  ne-suportând să fie umilit de un provincial, a decis să facă uz de armă asupra vehiculului deși ocupanții acestuia nu desfășuraseră acțiuni violente asupra polițiștilor, vina lor fiind (până la o decizie judecătorească), doar aceea că nu se opriseră la semnalul polițiștilor, dar DOAR pentru asta nu se face uz de armă. A se reține și acest aspect. În mașină se aflau mai mulți tineri, din care 3 copii. Acțiunea era pregătită din timp, probabil șoferul filat, deci este posibil ca polițiștii să fi știut și câte persoane se aflau în mașină, și MAI ALES faptul că unii erau minori. Dacă au știut, situația este gravă, pentru că au executat foc, trăgându-se 7 cartușe asupra unui vehicul în care se aflau minori. Dacă nu știau, este la fel de grav, pentru că s-a executat foc asupra unei mașini despre care nu cunoșteau decât că ar transporta țigări, existând riscul să omoare persoane nevinovate, pentru că, orice s-ar spune, minorii din mașină, chiar dacă erau cunoscuți, rude  sau prieteni ai șoferului, ERAU NEVINOVAȚI, NEAVÂND DISCERNĂMÂNT. În aceste condiții acțiunea este una CRIMINALĂ, nimic nu justifică uzul de armă. Mașina putea fi urmărită până rămânea fără benzină, la o asemenea desfășurare de forțe,iar acțiunea fiind organizată din timp,era de așteptat ca polițiștii să fi blocat din timp toată căile de scăpare ale traficantului. Dar nu, acțiunea fiind organizată totuși superficial, după cum s-a încheiat, fiind nevoie de deschiderea focului pentru a opri mașina, Poliția Română a mai înscris o pagină neagră în istoricul ei, fiind rănită, împușcată în picior o fată de 7 ani care pentru polițiști reprezenta o amenințare și un pericol social de vreme ce au executat foc asupra ei.

Acestea sunt faptele, condamnabile și rușinoase, se putea întâmpla și mai rău, dar polițiștii nu consideră că au greșit cu ceva. Mama copilului a declarat că va face plângere împotriva poliției, dar ce credeți ?

Imediat ce femeia a declarat că depune plângere a apărut un avocat. Auziti ce spune despre incident, domnul Dan Antonescu, marele specialist al MI, autor de cărți și manuale cu specific, expert invitat de toate televiziunile în astfel de situații.  Cică Protecția copilului ar trebui să se sesizeze împotriva mamei care și-a lăsat copilul într-o mașină fără  numere de înmatriculare, iar polițiștii care au executat foc asupra unei mașini în   care nu știau (sau știau????) ce persoane se aflau, nu au nici o vină, pentru că ei nu știau cine e în mașină, dar mașina nu avea numere de înmatriculare, iar fapta polițiștilor ar avea acoperire. Înainte de toate l-aș întreba pe domnul Antonescu, de ce împotriva mamei și nu a tatălui ? Are ceva cu mamele ? Dacă da, să se lege de măsa cu cratimă cu tot. Apoi l-aș întreba : ”Domnule Antonescu, ce facem răsucim legile cum vrem, numai să iasă bine pentru polițiști?” Trecând peste cele spuse mai sus privind premeditarea și pregărirea acțiunii criminale a polițiștilor, prin care s-a deschis foc asupra unor minori, numai pentru a marca o ”acțiune ca în filme”,domnul Antonescu se face că nu cunoaște prevederile art.52 din Legea nr. 17 din 02/04/1996(modificată)  privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor, care spune :

Art. 52. – Se va evita, pe cât posibil, uzul de armă,  împotriva minorilor dacă vârsta acestora este evidentă sau cunoscută, femeilor, bătrânilor şi persoanelor cu handicap vizibil, precum şi în situaţia în care s-ar primejdui viaţa altor persoane, cu excepţia:

a) cazurilor în care se înfăptuieşte un atac armat izolat sau în grup împotriva persoanelor prevăzute la art. 47 lit. a) şi b);

b) situaţiilor prevăzute la art. 47 lit. j) şi k).

Se interzice uzul de armă:

a) în situaţia în care s-ar viola, în mod intenţionat, teritoriul, spaţiul aerian sau apele naţionale ale unui stat vecin;

b) împotriva copiilor, femeilor vizibil gravide, cu excepţia cazurilor în care înfăptuiesc un atac armat izolat sau în grup, care pune în pericol viaţa sau integritatea corporală a unei persoane.”

Dacă citim prevederile legale, oricum ar da-o la întors domnul Antonescu, colegii dumnealui au cam încălcat legea cu bună știință, pentru că :

  • Fiind o acțiune organizată premeditată, cu filaj și flagrant este de presupus și mai mult ca sigur că polițiștii știau că în mașină sunt copii,mașina fiind supravegheată tehnic ”prin mijloace specifice” cum le place lor să spună,  deci au încălcat prevederile art 52(b). Sper să nu vină careva cu scuza că nu cunoșteau vârsta copiilor, că iau foc. Știau că sunt minori, chiar dacă nu știau dacă au 7 sau 8 ani.
  • Chiar dacă să presupunem că nu știau cine e în mașină și ce vârstă au, (ceea ce ar duce la concluzia că deși era o acțiune organizată din timp a fost organizată amatoristic, sau cineva a dormit în post la filaj) tot nu există scuză, pentru că nu tragi asupra unei mașini atâta vreme cât nu ești amenințat direct, nu s-au comis acțiuni violente și nu există riscul iminent al punerii în pericol  a vieții cuiva, tocmai pentru că există posibilitatea incidenței art 52. În nici un caz nu se aplica excepția de la punctul a, pentru că viața polițiștilor care îl urmăreau pe individ, nu era pusă în pericol decât de propria prostie. Nu tragi asupra unei mașini, încăperi, dacă nu se trage asupra ta, atâta vreme cât nu știi cine se află înăuntru sau  dacă pot apărea victime colaterale. Don cauza asta nu se trage nicăieri în lume aspra teroriștilor care au luat ostatici, când există riscul ca acțiunea să ducă la pierderi de vieți omenești din rândul ostaticilor. Dar aici nu aveam nici măcar cazul  unor teroriști, iar copii din mașină pot fi considerați ca ostatici. Și atunci, cum facem cu drepturile mamei, mai e vinovată sau nu ?

Nici un om cu scaun la cap nu ar accepta justificările domnului Antonescu sau cele pe care le va da MAI, care îi va scoate basma curată pe texanii din această acțiune. Tribunalul militar ar trebui să scrie pe ei, pentru nerespectarea legii privind uzul de armă.

Numai că judecătorii noștri vor judeca altfel, pentru că ei întotdeauna, când este vorba de un amărât și instituțiile statului, vor da câștig de cauză statului și Pristandalelor care îl căpușează. Nu voi intra și în cazul fetiței din Baia de Aramă, acolo este un al caz care trebuie tratat cu atenție, nu neapărat sentimental, îmi e teamă să nu fie un caz fabricat de o televiziune, un caz în care de data asta cei de la tv au vrut să facă pe vitejii. Dar nu este posibil să avem un caz în care legea spune una, iar omenia alta și atunci de vină sunt nu doar cei care aplică legea ci și cei care au întocmit-o. Sper să nu aibă nimeni pretenția de la Ambasada SUA sau Cotroceni, să rezolve ceva în favoarea amărâtului de român în condițiile în care americanii calcă cu șenilele drepturile românilor iar președintele are statut de samsar de copii.

Aceste cazuri însă, cel al tankistilor, al polițiștilor și chiar și al fetiței adoptate au un lucru comun: ATITUDINEA DE INDIFERENȚĂ ȘI DISPREȚ A INSTITUȚIILOR STATULUI ȘI PRIVILEGIAȚILOR LA ADRESA DREPTURILE OMULUI DE RÂND ÎN ROMÂNIA. Victoria Nuland ar fi spus ”Fuck the Romanian people!”Chestie de atitudine, nimic altceva.

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

33 Raspunsuri la O chestie de atitudine

  1. geofreeland

    Uzul de armă, legal, nu presupune nicio discuție. A fost bine cântărit. La noi, poate mai duios decât în America. Normal,ăia au pistoale pe ei și nu se știe. De regulă, riposta armată se face proporțional cu atacul. În speța prezentată, nu era vorba de niciun atac. O mașină fără numere de înmatriculare nu poate ataca pe nimeni. Suspiciunea unei infracțiuni în derulare, fără potențial de atac care să justifice ripostă armată e caducă din start. Problema e că oprirea unui autovehicul cu foc armat se face la roți. Ori în cazul de față, chiar cu riscul ricoșeului glonțului, trăgătorul trebuie să fie un bun ochitor și cu discernământ. Nu poți omorî oameni pentru a opri o mașină. Dacă acțiunea poliției a fost pregătită, adică premeditată, tocmai uzul de armă trebuia bine chibzuit și chiar bine explicat. Nenorocirea din Timiș nu crează precedente augmentative ulterior, mai ales având în vedere mobilizarea de forțe. Uzul de armă, fără justificare legală, e o faptă de abuz. Rănirea, din fericire că numai atât, e o faptă penală fără nicio scuză. Chiar și accidental într-o astfel de situație un omor e un omor care nu justifica prevederile din Codul Penal. Fuga, de regulă, înseamnă clar, lipsa unui atac, care nu justifică în niciun fel ripistă armată. În situația de față, minorul rănit e în legitimă apărare, iar polițiștii trebuie tratați juridic ca atacatori, cu premeditare, pentru tentativă de omor, cu agravante, fiind în îndeplinirea serviciului, în speță a opri un autovehicul și nu a omorî oameni care nu au atacat cu nimic polițiștii, dimpotrivă. Aș comenta mai aplecat pe lege, dar avocatul diavolului demonstrează nu că știe legea, dar prin perorațiile sale instigă la crimă.

  2. geofreeland

    Mă, nene, zic și io așa. Auzi, trafic de țigări, adică de contrabandă. Statul român are legi clare pentru combaterea contrabandei. Cu orice. Corect, mărfuri nesupuse taxelor, fără accize, tva si impozit pe profit. Statul pierde. Ok! Da’ la țigări? Statele de regulă aveau monopolul tutunului și alcoolului. Agricultorii puneau tutun,făceau contracte cu statul sau, mă rog, cu firmele statului care produceau țigări românești și statul câștiga suficient din acest viciu. După ’89, s-a terminat cu tutunul în România, monopolul e al străinilor. Așa a zis aquis-ul comunitar semnat de Năstase. Nu mai plantăm tutun, nu mai procesăm tutun, alții fac asta. Noi le dăm timbre și luăm accize. Atât mai câștigă statul. Pentru asta, orice țigare care intră în țară fără acordul monopolului internațional se cheamă contrabandă și statul mobilizează forțele, să împiedice contrabanda cu țigări, chiar cu arme de foc. Până la urmă al cui e interesul? În primul rând al multinaționalei apoi al statului. Deci, apărăm, cu legea în mână, monopolul altora și accizele statului. Cu prețul vieții chiar. Prețul la țigări îl stabilește multinaționala, că e monopol, adică aici nu se aplică legea concurenței. Oare nu e economie de piață? Fă unul țigări și ești sinucis ca Anghelescu, ăla care l-a finanțat pe Băse. Deci, românul cumpără țigări la prețul stabilit de nicio piață ci de monopoliști. Viciul costă și amărășteanul vrea o țigare mai ieftină. Că așa e în piață. Și oricât s-ar strădui statul, în țară găsești, pe șest, pachete netimbrate, mai ieftine și chiar cu tutun. Multinaționala țipă, luați măsuri cu contrabanda de țigări, aplicați legea, nu e stat de drept, e corupție la graniță! Nicolae a fost băgat la pârnaie că a luat combinatele de îngrășăminte și imobiliarele tutunului. Țăranul neaoș mai aruncă o sămânță de tutun prin curte și trage o țigare de tutun adevărat. Țigările astea nu știu cât tutun au, dar chimicale otrăvitoare la greu. Deci, uz de armă, împotriva contrabandiștilor de țigări. De ăia cu camioane de droguri nu auzii să fie interceptați. Așa din când în când, cum spunea Caramitru, fă-te Mircea că lucrezi! Ăsta e fondul problemei, dar la ce s-a întâmplat, cu minor rănit de glonț într-o mașină suspectă de trafic de țigări, de către organele statului, e o poveste care ar trebui să dea de gândit. Să mori pentru țigări, mi se pare chiar crud. În numele cui? Normal, al statului de drept, care să-și asigure banișorii din accize și să dea frumos la monopoliști. Că altfel nu intrăm în Schengen. Să fie clar, în spatele unei legi stă unul plătit cu pușca să te omoare, normal. Dar legea, după cum știm e numai o barieră unde numai boii stau. Șerpii trec pe sub ea, alții o sar, alții o interpretează. Așa e de când lumea. Cine face legile în țara asta? Ăia votați de noi. O să mă întrebați dacă aș cumpăra țigări de contrabandă? Dacă sunt mai ieftine, ce ați face? Doar e economie de piață, nu așa urlăm? Noroc că nu fumez țigări. Mestec tutun.

  3. D-le Colonel,mai dați cu DTT,cei de Google mă tot anunță că Site nu este sigur…etc.
    Nu mai pot posta.Mai incerc cu acest comentariu!
    Cu respect!

  4. neacsu marin

    @Nicolae,
    Nu stiu ce sa mai zic, dupa cum se vede puteti posta. Nu stiu ce scrietiin celelalte postari de nu vrea sa vi le accepte nu stiu cine. O sa verific din nou, dar poate nu casa in care intrati e de vina.

  5. geofreeland

    POVEȘTI DE VIAȚĂ 2 Cu vreo 10 ani în urmă, orașul era sufocat de trafic, mașinile bară la bară se târau ca un șarpe mecanic. Lumea prefera să meargă pe jos, trotuarele pline de oameni grăbiți încolo și încoace. La un moment dat am tras pe dreapta. Ce faci? mă întrebă nevasta. Privește, zic. Ce să privesc, hai că întârziem, ce-ți veni? Privește, am zis din nou. Pe trotuar, un bătrân sprijinit pe un cadru de metal, chinuit, își târa talpa unui mic pas, apoi sprijinit de cadru, muta încet, târșit, și cu al doilea picior mai făcea al doilea mic pas. Apoi, iar, cu aceeași încetineală și efort celălalt pas. Lumea trecea grăbită, îl ocolea, fără nicio atenție. Mai mult o încurca. Unde o fi plecat omul ăsta? Fiecare metru însemna șase pași. Vezi? Pentru omul ăsta, singur, fiecare pas seamănă cu o victorie: merge! Scopul zilei lui, mersul până în colț, probabil un iaurt și-o pâine. Privește, zic din nou. Omul ăsta, cu fiecare pas, cucerește un Everest și nimeni nu-l premiază. Un anonim erou! Am pornit motorul dar navastă-mea încă îl privea mută. Înțelesese. Îmi spuse numai, scurt și sentențios, Doamne, în toată hărmălaia asta, cum poți vedea astfel de lucruri?

  6. geofreeland

    O chestie de atitudine? Stiti ce inseamna un medic la UPU? Omul care te salveaza, e omul care evalueaza criza unui om, te resuscita, te diagnosticheaza si te indruma rapid la specialistii de interventie. Un stress mai mare ca al unui medic la urgente nu exista. Secundele si interventia inseamna viata. Iata cum niste militieni stiu asta.
    https://evz.ro/cluj-medic-condamnat.html

  7. Nicolae

    Știm ce au făcut atît în Ww1,cât și în WW2.Au murit mulți români ardeleniși soldați ai Armatei Române.
    În timp ce pt.naționalitățile conlocuitoare un criminal de război este adulat de către populația conlocuitoare,i-au ridicat statuie,românul”,pus în fruntea obștii într-un oraș transilvan,dărâmă statuia marelui Voievod al Unirii!?
    În timp ce bravul nostru, prințul unirii este considerat un nimeni,ăilalți,considerați eroi,modele,probabil, pentru generația cu rucsacul în spate.
    Vai ție popor român!
    Cei care au luptat pt.libertate și unire,se răsucesc în mormânt!

  8. Nicolae

    Se pare că reminiscențe din vechea miliție încă mai bântuie prin unele cotloane ale instituției.
    Am toată stima pentru adevărații profesioniști din Poliția Română,din ce în ce mai puțini din păcate,dar nu e e posibil să distrugi un om care s-a pregătit 9 ani pentru a salva vieți omenești.
    Păcat!

  9. Iulian

    Se știa sigur că traficanții nu au arme?…și vin singuri răgând să fie încătușați?
    Cumva minorii erau pe post de scut?
    Să încercăm răspunsuri…
    Să nu înțelegeți că sunt avocatul cuiva…

  10. Nicolae

    @Iulian
    Nu știu dacă s-au dat detaliile necesare pentru a putea răspunde cu exactitate la întrebările puse de d-voastră.Dar,nu cred că acei polițiști aveau informații că în acel auto se aflau și minori,copii.Refuz să cred acest lucru!Nu cred că ar mai fi folosit armamentul dacă cunoșteau situația.Oricum,dacă acei copii erau folosiți ca scut, este un fapt f.grav.

  11. geofreeland

    1.Si daca minorii erau pe post de scut, cu atat mai mult era indicat neuzul de arma.
    2. Daca s-a organizat un flagrant, inseamna ca actiunea era cunoscuta in detaliu: participanti, traseu, marca masinii, soferul, inclusiv daca aveau arme, se stia unde locuiesc, cine sunt…informatorii si filajul au oferit destule date echipei de flagrant. Masina putea fi oprita si prin alte mijloace: baraj rutier, blocaj de drum cu orice, alertare politie in zona si cai de acces, asteptarea in locurile detaliate de informatori, urmarire din aer, interceptare telefoane si localizarea lor. Nu avem detalii de discutie, cert e ca uzul de arma a produs ranirea unui minor. Asta e grav, prin insasi definitia minorului, el e in legitima aparare prin lipsa de discernamat. Ori militienii aveau discernamant pana au deschis focul. Sau s-au inspirat din Incoruptibilii care au creat ambuscada contrabandistilor lui Al Capone la granita cu Canada? Filmul cu Kevin Costner. Acolo evazionistii contrabandisti au deschis focul. Aici, nici pomeneala. Sa fie clar: uzul de arma prezinta riscul de omor si asta e si scopul. E ultima procedura, e o condamnare la moarte daca ataci cu arme de foc oamenii legii. Intimidarea de descurajare prin focuri de avertisment nu cred ca a existat. Un inventar al consumului de cartuse ne-ar lamuri. Sapte gloante in masina sunt sapte sanse de omor, mai ales daca e facut de ageamii. Cred ca nici militienii nu se asteptau ca masina n-o sa opreasca. Asta i-a surprins. Sau nu aveau benzina pentru o urmarire mai lunga? Ce facem sefu’? Trageti!

  12. geofreeland

    In fond, noi comentam niste fapte publice. Facem supozitii fara a fi juristi. Poate nenea Coarna ne poate lamuri. Ca el le stie pe toate. Oricum, regula de discutie juridica spune ca riposta trebuie sa fie pe masura atacului. Orice riposta disproportionata implica mari consecinte. Cazul Iovan: amaratul acela omorat cu sange rece in casa lui Iovan a fost un exemplu, mai bine zis un precedent de evitat-riscul de a patrunde intr-o proprietate. Ca Iovan il astepta pe intuneric, cu arma incarcata, presupune o premeditare. Dreptatea divina s-a intamplat in Apuseni. Caz din decizia de indrumare a Tribunalului Suprem al RSR: Doi se bat, unul e dovedit de celalat si o ia la fuga. Cel mai tare nu se multumeste cu atat ia o piatra si o arunca dupa cel ce fugea. Il loveste in cap si moare. Tribunalul a decis ca a fost omor cu premeditare iar cel ce fugea era in legitima aparare. Riposta ulterioara, aruncarea pietrei, nu se justrifica prin nimic, nemaiexistand niciun atac. Se pare ca dupa impuscarea acelui politist acum se sufla si in iaurt. Nu poti face un flagrant de risc cu rutieristi. Nu avem forte speciale? Mai ales la contrabanda. Copila aceea a avut mare noroc.

  13. Iulian

    Da domnule G, ai dreptate! Eu am pus niște banale întrebări, însă a fost prezentat un reportaj cu minori călăuze și transportori pe ATV, inclusiv faptul că erau instruiți și primeau arme cu glonț (13-15 ani)!

  14. geofreeland

    După atâta amar de ani, și acum mă întreb cum a putut un stat să-și vândă o flotă de peste 800 de nave? O avere națională, greu construită de un popor riveran. E o premiera mondiala! Sau mai bine-zis o tâmpenie pe care numai noi o puteam face. Când Mircea a zis ” pâna la Marea cea mare” noi ce-am facut? Epigoni de rahat de musca, asta suntem! Vorba lui Tutea, popor de idioti!

  15. geofreeland

    POVESTI DE VIATA 3. Într-o zi aud în sifonierul fetelor un zgomot ciudat. Ce sa vezi! Un catel de-l cuprindeai în doua palme, plin de rani, ascuns printre lucrurile fetelor. Tatiiii, sa nu-l arunci! plangeau ele. Cum sa-l arunc, hai sa-l spalam, sa-l ingrijim. Era o catelusa peste care trecuse o masina pe strada. Peste ceva vreme ne-am dat seama ca e oarba, probabil din trauma de atunci. A crescut, era o jucausa si invatase toate cotloanele apartamentului, chiar daca nu le vedea. Când se mai certau copiii intervenea latrând la ei. La doi ani vin acasa de la serviciu. Tati, Lola e bolnava, m-au anuntat copiii plangand. Era teapana ca o scandura, nici ochii din cap nu i se mai miscau. Nici nu ma dezbracasem de uniforma, am invelit-o intr-o patura si am dus-o la un veterinar. Un doctor tânar, care m-a intrebat în gluma, e de rasa? vazând maidaneza. Nu aveam timp de glume si ferm i-am zis, doctore, fa-i orice, sa scape! prin mine sase oameni te roaga! Parvoviroza, zise el, nu stiu daca scapa! I-a facut injectii scumpe si am plecat. I-am instruit pe copii sa-i dea apa cu siringa. A doua zi, la fel, ia-o teapana ca o blana, la doctor. Se inmuiase, nu a mai facut glume, si iar i-a injectat antibiotice scumpe. Nicio schimbare, a treia zi la fel. Doctor, casa, bani pe injectii. Era si inainte de leafa, stiti cum e , si decid, doctore, asta e ultima interventie, te rog, amplifica tratamentul. Nu stiu ce i-a injectat, am venit acasa, deja resemnat. Ultima sansa, am facut ce am putut. O priveam intinsa in baie pe un pres, teapana, fara nicio reactie. Toti o iubeam, era echilibrul de care aveam nevoie si eu si copiii. O priveam de parca as fi condamnat-o la moarte. A doua zi, i-am sunat pe copii. Ce face, Lola? Tot asa tati. Da-ti-i apa cu siringa. Eram trist si sentinta ma apasa. Dupa program, fara graba, abatut, am deschis usa casei. Nu mi-a venit sa cred, eram uluit, mai mult de o bucurie imensa, Lola mi-a sarit in brate, s-a catarat pe mine, m-a prins cu labutele de gât, cu botul in jugulara si ma tinea strâns. Copiii martori. O jumatate de ora m-am plimbat cu ea agatata de gâtul meu su nu-mi dadea drumul. Nu pot descrie ce inseamna o minune. Asa paralizata cum era stia tot ce facuseram pentru ea. Stia tot. Recunostinta ei, o iubire imensa. Astazi când ma gândesc, îmi dau lacrimile. Cum poate un animal sa iubeasca atât! Lucrul asta nu l-am intâlnit la oamenii cu care sunt contemporan. În afara de Miru!

  16. geofreeland

    E duminica. POVESTI DE VIATA 4. Acum doi ani, din senin, asa cum vine batrânetea, mi-au aparut pe picioare, de la gambe spre glezne, niste eczeme rosietice, mâncarimi, piele solzoasa, uscata cu escoriatii. Azi asa, maine-asa, doua-trei luni din iarna, bai, nu se mai poate. Un doctor zice, e alergena, da-i cu ce era pe reteta, nimic, ma duc la altul, zice onicomicoza, de la unghii, unguente cu antibiotice, nimic. Zi de zi, mai ales seara era un efort suprauman sa nu te scarpini. Ma duc la o fosta sefa a unei sectii de derma judetene. Cabinet privat. Psoriazis. Reteta scumpa, si dai! Nimic. Orice om normal, fata de neputinta medicinei are numai gânduri negre. Astea sunt cea mai mare otrava a sufletului. Pâna adormeam era un chin. Neputinta, câteodata te îndeamna la invocatia divina. Adica un fel de rugaciune nespusa, un fel de spasenie, o impacare cu soarta dar cu o speranta. Atunci, nu stiu cum, poate El, mi-a trezit o amintire din copilarie. In vacante, veneam la bunici la tara. Curtea dadea in gârla si eu, copil nebun, la patru pâna-n zori, luan cutia cu râme, doya bete si la peste. Pâna la sapte umpleam o punga d-aia de un leu. Mamaia ma stuchea de cat peste momit de seara cu mamaliga in ciorap in ochiul de apa unde pescuiam. Eu stateam pe mal, dar picioarele in gârla, mâna mirosind a râme, ma spalam cu apa, mai plesneam si tântarii infometati de picioarele mele goale. Asa e la balta. Si când da pestele nu mai tii cont de nimic. Seara, era un chin. Picioarele mele, pline de bubite rosii si mâncarime de nedescris. Ma scarpinam reflex, copil, pâna dadea sangele. Mamaia mea, minune a femeilor pe lume zice, ai râie brosteasca. Du-te si pe pisa pe picioare! Dupa coltul casei, simteam lichidul cald umezindu-mi picioarele de sus pâna jos. Ei, te-ai pisat? ma controla mamaia. Sa nu te speli, hai treci la culcare! Si adormeam in cerga pe prispa, ea mângâindu-ma de drag. A doua zi nu mai aveam nimic. Asta mi-a venit in minte. Sau poate El mi-a sugerat. Asa am facut, fara nicio prejudecata. De atunci nu mai am nimic. Abia acum am inteles sensul de invatatura al cutumei. Cutuma e esenta culturii practice a unui neam. Nu degeaba am fiintat mii de ani pe aici, nu am pierdut timpul, dimpotriva! Asta imi da speranta! Vorba domnului Eminescu, ” cum venira se facura toti o apa si-un pamânt”! Iar noi aici mereu, dintotdeauna viitorului.

  17. geofreeland

    Înca e duminica. POVESTI DE VIATA 5. Acum ceva vreme, dragul nostru administrator descria impresiile unui sejur la turci. Printre alte lucruri chiar interesante, din uimire, ne relata ca una din cele mai cautate salate de straini e cea de iarba grasa. Turcii o cultivau la un asemenea succes. Initial, nu ca n-am crezut, dar m-am documentat. Intr-adevar, iarba asta grasa, pe care am cules-o copil fiind, de prin gradina s-o dau la porci, s-a dovedit, conform stiintei moderne ca e o binefacere absoluta in alimentatie. Fara nicio rezerva, spun, invingandu-mi orice prejudecata, curtea fiindu-mi plina, culeg iarba grasa, o toc si o amestec in orice salata. E o minune! Vedeti? da-ia sunt bune soneriile. Te anunță de ceva. Soneria mea a sunat si am descoperit o minune bio in curtea mea. Stiti ce spunea un dietetician doctor argentinian? Vrei sa manânci vegetale? Mănâncă și carne de vacă. Ea mănâncă numai iarbă. Doamne, câte nu știm! Chinezii au o vorbă, tot ce mișcă se manâncă. Cam asta e biunivocitatea omului cu natura mamă. Trebuie numai să înțelegem. Dacă vrem, și putem!

  18. geofreeland

    Îmi cer scuze domnului Neacșu pentru divagațiile de la temă. Poate că în incrâncenarea tristă atâtor vești deprimante, copilul din mine a zis că putem descrie și Biblia credinței noastre trăite. Mulțumesc! Prea ne-am vândut viata armatei dragi!

  19. neacsu marin

    @Geo,
    Si e am trecut prin aceleasi momente cu Nerro, el a avut babesioza. O saptamana aproape a ms tat la Bucuresti cu el la facultatea de medicina veterinara. Ma rugam la Dumnezeu sa il vad mergand din nou. Cand dupa 5 ile, de trannsfuzii si perfuzii mi-a lins pateul de pe deget, am stiut ca se face bine. Sau sa iti explic prin ce am trecut de Paste, anul ast cand l-am pierdut si l-am gasit dupa 2 zile in mijlocul unei paduri, padure populata de mistreti si sacali, in conditiile in care el nu mai vede si nu mai aude ? Te inteleg si cunosc sentimentul Sa iti traiasca !

  20. geofreeland

    Ultima veste e ca firma Ficanteri a avut câstig de cauza pentru anularea licitatiei cu corvetele. Asa ca reincepe iar lupta pentru bani. Niste amarâte de scoici, de miliarde aruncate ca tinte rusilor din prima salva. Mare pozna cu corvetele astea! Se agita Europa cu valorile ei. Începe dansul, sa vedeti, ca asta ne arde noua buza.

  21. Nicolae

    Domnule Geo,așa cum le povestiți d-voastră,ar face invidioși și pe cei mai cunoscuți povestitori.
    Este o plăcere pentru oricine să vă citesc comentariile!
    Amintirile plăcute,sunt întotdeauna un mijloc de a uita neplăcerile vieții prin care trecem,fără voia noastră din păcate.
    Copilăria noastră a fost altfel,față de cea pe care o trăiesc copiii din vremurile noastre.Acum,ei trăiesc prin(cu) ajutorul tehnicii,sunt legați de telefon și calculator,cum de altfel am deveni și noi,sclavi ai internetului.Diferența dintre generația noastră și cea de azi,este că noi am apucat și acele timpuri și cunoaștem cum era fără prea multă tehnica,iar copiii de azi,nu.Ei s-au născut și crescut înconjurați de calculator și telefon,nu știu să gândeasca,să se joace liberi.Spunea cineva unor tineri mai zilele trecute:”măi,voi dacă nu ați avea telefonul,nu ați ști nici măcar să mâncati!”
    Și,că să revin la punctul de unde am plecat,ar fi păcat să nu vă apucați de scris o carte,ar fi păcat că talentul cu care sunteți înzestrat să nu fie pus în valoare!Este părerea mea.
    Astfel de îndemn îl fac și d-lui Col.Neacșu.Aș fi primul care aș cumpăra cărțile!

  22. geofreeland

    @Nicolae De când imi diresc sa scriu, nu o carte, câte as putea. Sa spun si altora ceva din inima mea obosita de trait. Cand eram activ, scriam la ziarul armatei, cu furie cinstita, cu adevar, din toate transparea durerea asa zisei reforme-distrugere a armatei. Asta era oful meu. Am facut multe, sa nu sufere oamenii. La „povesti de viata” voi spune, daca nu m-ar durea, si ceva povesti adevarate. Oricum, din ce scriam la ziarul nostru, se faceau ordine ale ministrului. Fara lauda, era o necesitate. Ca stiu a povesti altfel, proful meu de română dintr-a opta mi-dat zece. El nu daduse niciodata nota asta. Spunea cave a profesorului. Tema la teza era despre Eminescu. Contrar a oricarei forme scolastice, eu am inceput teza asa: Cine e Eminescu? Si am spus, ca s-a nascut din apele codrului albastru, unde tresarea pe unde barca profetica a sufletului sau pur de tinerete timpurie. De ce ne place,? și am estompat cuvântul place, cu minunea stârnită a încântarii plutindu- ne simturile dincolo de asteptare. Cine e totusi acest Eminescu? Nu, nu e un titan olimpic, e pur si simplu un popor, o simtire a tot ce a trait neamul acesta de mii de ani. E ecoul de peste trairi al atator sperante si dorinte ale ale bobului din spic, din lan, miliarde de boabe-vise, samanta nepierzatoare a geniului român. Si tot ce afirmam, dublam cu cate un vers, o expresie, sau scriere filizofica. Citatele l-au innebunit pe profesor. Cum sa descrii un poet numai prin compilatia propriilor versuri, tu numai punctând cu conjunctii trecerea intre stari. I s-a parut incredibil pentru un elev, gândindu-l pe Eminescu, prin propriile versuri semnificative esentei unei existente, de la frunze, pâna în intimitatea suferintei dulci, dor, rarisim in explicare, definitoriu al fiintei. Nici acum, la intâlnirile de peste ani de promoție unde il invitam, recunoaste candid ca asta a fost socul carierei lui. A dat 10 unui elev. Singurul. Era ca o implinire, odată în viață, și era mulțumit. Cer scuze pentru adevăr care nu înseamnă lipsă de modestie.

  23. neacsu marin

    @Geo,
    Daca ar fi trait Miru, la problema cu mancarimile, hatru cum e, ti-ar fi spus,” Geo, daca nu ai suficienta materie prima, vino la mine”.
    In ceea ce priveste coporvetele, iti dai seama ce bucurie pentru cei decid firma castigatoare? Doamne alta spaga… uraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!
    Si in legatura cu scuzele, ti-a spus si Miru, iti mai repet si eu: de ce nu scrii, macar aici. Iti fac cont si iti postezi scrierile, separat, ca articole, nu pe post de comentarii. Uite ca te-am ofertat si oficial, in vazul lumii. Sa nu zici ca nu ti-am spus.

  24. Dan

    Coada mare a romanistanilor la consulatele boz-gorilor pentru obtinerea cetateniei boz-goresti si a scapa de destinul de sclav!https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/i-l-caragiale-in-romania-lingusirea-si-hotia-sunt-virtuti

  25. Dan

    Intreb ca prostul.Oare bancile de organe din anumite tari controlate de perciunati si NOM au legatura cu destinul Sorinei si altor sute de mii de copii de sclavi romanistani disparuti fara urma in ultimii 30 de ani ? Sau diluarea cu apa a substantelor dezinfenctante in spitale ( cu alte sute de mii de sclavi morti anual ) o fi tot intamplatoare ( doar datorita lacomiei de bani) ?

  26. Liviu PO

    @geofreeland
    Daca erati in clasa a VIII-a si ati scris atat de frumos despre Eminescu,fara a fi inspirat din alte materiale despre DOMNIA SA ,atunci meritati si chiar ar trebui sa scrieti macar un roman ,nuvele ,ceva.Nu ezitati,ar fi chiar necesar.

  27. Dan

    Eminescu poetul nepereche! Hiperbolizant de dureros! Ce rost mai are geniul cand noi am ales iadul lasitatii ? Nu il meritam !

  28. Dan

    Comitetul celor 300 . Acestia sunt ADEVARATII CONDUCATORI AI LUMII !
    Auzim adesea că „ei” fac asta, aia sau ailaltă. „Ei” par capabili să scape nepedepsiţi chiar şi după cele mai odioase crime. „Ei” măresc impozitele, ne trimit fiii şi fiicele să moară în războaie care nu aduc nici un câştig, par intangibili, invizibili, frustrant de nebuloşi atunci când trebuie să se ia măsuri la adresa „lor”. Nimeni nu pare capabil să-i identifice clar pe „ei”.
    Cu siguranţă, un număr apreciabil dintre noi sunt conştienţi că oamenii care ne guvernează nu sunt cei aflaţi cu adevărat la comanda pb politico-ec. Faptul că e vorba de o reală conspiraţie deschisă împotriva lui Dumnezeu şi a omului, care include înrobirea majorităţii fiinţelor omeneşti rămase pe acest pământ după ce au fost exterminate de războaie, epidemii şi genocid, nu e foarte bine ascuns. În comunitatea informativă se învaţă că modul cel mai sigur de a ascunde un lucru este acela de a-l pune la vedere.
    Guvernul secret de la nivel superior nu acţionează din camere subterane secrete. Aceşti oameni acţionează în văzul tuturor. Ei sunt slujbaşii Guvernului Unic al Lumii în Noua Ordine Mondială. La fel ca violatorul care opreşte maşina ca să-şi ia victima de pe marginea şoselei, nici ei nu par nişte monştri, deşi asta sunt. Adevăraţii monştri poartă costume la două rânduri şi se duc cu limuzinele la serviciu. Ei apar adesea la TV în ipostazele cele mai „inocente”. Dar trebuie să fim conştienţi că nimic din ceea ce fac ei nu este așa. Cine sunt conspiratorii care servesc marele şi atotputernicul Comitet al celor Trei Sute, şi care este scopul final?
    Cei mai bine informaţi dintre concetăţenii noştri sunt conştienţi că există o conspiraţie care funcţionează sub diverse denumiri, cum ar fi Iluminaţii, Francmasoneria, Masa Rotundă, Grupul Milner.
    Problema este aceea că informaţiile cu adevărat importante despre activităţile trădătoare ale membrilor guvernului invizibil sunt foarte greu de găsit. Ceea ce face Comitetul să fie ocultat este incredibila secretomanie care domneşte în jurul lui. Nici mass-media n-a menţionat vreodată această ierarhie a conspiratorilor; prin urmare, aşa cum e de aşteptat, oamenii se îndoiesc de existenţa lui

  29. Geofreeland

    @Dan Îți înțeleg perfect trăirile. Eu sunt naționalist. Adică sunt mândru. Nichita spunea că limba română e roata poporului meu. Se vorbește și în Țara Galilor.Nu asta e problema. Matrix nu e un film de ficțiune. Se întâmplă azi, pas cu pas! Naționaliștii din Europa sunt în dizgrație. Grupul de la Vișegrad deja scârțâie. Ai văzut Catalonia. Vezi în Cehia. Vezi în Istanbul. Urmează Italia în curând. Ultimul va fi Orban. Ai noștri au făcut și fac închisoare, au murit „natural” sau urmează. Nu, soarta lumii e scrisă deja. Ce putem face noi? Noi, boabe căzute pe câmp după seceriș? În permafrostul siberian care se dezgheață microbii au hibernat milioane de ani. Azi se trezesc. Noi avem un președinte „activat” intereselor nemțești. Naș de cununie cu austriecii, chirie de la austrieci, ski cu drujbașii pădurilor noastre etc.Cine e în spatele atâtor nenorociri? Aroganța e dezarmantă. Raportul nazist din 1940 despre români spunea că e singura nație care nu vrea un trai decent. Se mulțumește dacă are burta plină. S-a văzut cine a ieșit la vot în 26. Statul nostru nu mai e românesc. Nu. E un stat cu niște marionete, gen Vasilica și Mărioara în târg, care-și cară mături în cap. Uită-te la „luminații” Academiei Române. Nicio atitudine. Burți pline. De o vreme, citesc știrile și râd. Sunt previzibile, un plan de difuzare a informațiilor în avanpremieră. Proștii pun botul. Voltaire a spus că politic s-a născut când s-a întâlnit primul ticălos cu un prost. Azi, justiția independentă discută dacă și discuțiile private din rețele de socializare pot fi probe în instanță. Nemaifiind nimic privat, nu mai există noțiunea de libertate. Prună s-a scăpat, libertatea e un lux. Liberté, egalité, fraternité! simbol francez,azi, de o ipocrizie rară. Un gen de afară-i vopsit gardul, înăuntru…Asta va fi Europa. România, astăzi, e prima colonie a Europei. Nu a statelor europene, și astea au măscărici de mucava populând guvernele lor. Nu e o resemnare, ci o durere filozofică, îndemnându-mă la a uita tot ce am învățat. Încep să mă adaptez, renăscându-mi o pasivitate de protecție. Ne-au adus la a renunța la scris, la comunicare, pentru scula viitorului, sapa! Taci și sapă!

  30. Geofreeland

    TATĂL NOSTRU, în limba celtă, dialect vorbit în Țara Galilor/Wales din Regatul Unit (publicat de istoricul englez J. Chamberlayn în anul 1715/Dacia Magazin nr.5, iunie 2003: „Poerinthele nostru, cela ce esti en cheri Svintzasca-se numele Teu Vie emperetzia Ta Facoesa voe Ta En tzer asa si pre poement Poene noastre datoriile noastre Cum si noi le loesoem datornicilor nostri Si nu dutze pre noi la ispitire Tze ne mentuieste pre noi de vi(c)leanii! Amin!” Stau și mă întreb de ce poporul englez a ales calea Brexitului?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Statistici T5