Istoria ca un exerciţiu planificat

Categoria Actualitate, Opinii, Politica 2.263 afisari

uss Donald Cook

În ultimul timp se înmulţesc exerciţiile „planificate” ale NATO în Marea Neagră. De când cu euromaidanul, americanii şi-au adus aminte că există marginea estică a imperiului NATO şi că acesta trebuie să se extindă. România, Bulgaria, Turcia, Polonia, statele baltice, tot ce înconjoară Rusia au devenit brusc priorităţi de instruire, exerciţii şi antrenamente pe diferite “subiecte” şi militarii şi tehnica militară au început să se reverse spre aceste ţări într-o hemoragie “planificată”. Dacă ne luăm după declaraţiile înalţilor oficiali NATO şi SUA, toate aceste mişcări de trupe şi tehnică nu au absolut nici o legătură cu Ucraina, cu încercarea de a muşca un pic din influenţa Rusiei în zonă, toate sunt “planificate”.

Pe data de 8 Aprilie suntem anunţaţi că şase avioane F-16 ale Escadrilei 31 Vânătoare de la Baza Aeriană Aviano, din Italia, vor participa la exercitiu în România, şi vor adăsta la Câmpia Turzii.

Ambasada Statelor Unite precizează că „exercitiul a fost planificat anterior evenimentelor actuale din Ucraina.” Acest anunţ poate să însemne că a acest exerciţiu nu are nici o legătură cu situaţia din Ucraina, dar poate să mai însemne ceva. Ni se mai spune că „Scopul exercitiului este cresterea interoperabilităţii si a nivelului de pregătire pentru operaţiuni aeriene combinate, inclusiv aer-aer, aer-sol si pregătire pentru controlori de trafic aerian pentru operaţiuni tactice intrunite” Să te apuce râsul şi alta nu. Interoperabilitate între ce? Conform declaraţiilor oficialilor români la ora asta Aviaţia Română este în aer, la figurat, nu la propriu, că la propriu nu mai are ce să ridice. Pe 2  Martie domnul Duşa anunţa cu jumătate de gură : „Am precizat de acum două săptămâni ca, împreună cu NATO, cu acel avion AWACS, efectuăm zilnic misiuni de supraveghere aeriană şi poliţie aeriană”. Asta însemna pe lângă altele, nu numai că americanii efectuau operaţiuni aeriene “ planificate” în spaţiul aerian românesc şi ucrainian ci şi că România nu prea mai avea cu ce să facă asta. De altfel pe 26 Martie aflăm că :” Ministrul Apărării din Cehia anunţă că poartă negocieri privind modul în care va fi apărată graniţa României cu Ucraina, în cazul unui conflict militar în ţara vecină. Cehia este dispusă chiar să trimită avioane de vânătoare pentru astfel de misiuni în toate statele care au frontieră cu Ucraina.Cehia e gata să trimită avioane JAS 39 Gripen pentru a proteja graniţele României cu Ucraina. Aceeaşi ofertă a fost făcută şi Poloniei. Declaraţia aparţine Ministrului Apărării ceh, Martin Stropnicky, şi a fost făcută la televiziunea de stat.”

Aş putea să spun,  în spiritul celor afirmate de confraţii noştri americani, dar cu un gust amar, că şi această situaţie este tot una planificată şi nu aş greşi cu nimic. Fostul ministru al apărării, Corneliu Dobriţoiu atrăgea atenţia asupra acestui fapt încă dinainte de a deveni ministru, iar prin 2010 chiar preşedintele statului menţiona că “ România nu-şi va mai putea asigura securitatea spaţiului aerian începând din 2013.” Se mai spunea încă de atunci, că “România îşi va pierde pe lângă securitatea aeriană şi credibilitatea de actor militar semnificativ în cadrul NATO.” Deci stimaţi concetăţeni, staţi liniştiţi, nu am fost luaţi prin surprindere, situaţia din Ucraina nu are nici o legătură cu starea dezastruoasă în care se afla armata română pe care –culmea- “unii scriitoraşi” activi , mânuitori de condee prin presa militară oficială, nu o văd, totul decurge conform planului, sau cum spunea domnul Duşa, au fost doar “devansate“ unele exerciţii şi aş adăuga eu şi situaţii critice, prin grijă şi înţeleaptă cârmuire.

Pe data de 07.04 2014, acelaşi ministru Duşa ne anunţa nonşalant că “mai multe avioane americane F-16 vor veni săptămâna aceasta în România, urmând să participe la exerciţii în spaţiul aerian românesc.” Apoi într-o intervenţie la un post de televiziune, ne linişteşte de tot, spunând că pe lângă aceste acţiuni, Bucureştiul are şi alte solicitări privind NATO, care vizează dislocarea unor escadrile în România până când, în 2017, va deveni operaţională escadrila noastră de F-16 care sunt achiziţionate din Portugalia. Ceea ce a uitat să spună domnul ministru este că până în 2017, când noi vom avea piloţii pregătiţi pentru ele , ele, avioanele vor trebui înlocuite şi vom mai sta câţiva ani până se va stabili cine semnează contractele şi ia comisionul de contract.  Deci dormiţi liniştiţi, Duşa vegheşte. Asta este situaţia în care ne-a adus conducerea acestei ţări de-a lungul anilor, se ştia din 2010 că din 2013 nu vom mai avea aviaţie  militară, dar s-a mers pe burtă,  au stat toţi cu mâinile în sân sau s-au certat ani de zile între ei care să pună mâna pe contractul de cumpărare a unor sicrie zburătoare şi să încaseze parandărătul. Bună planificare, stategică nu zic nu.

Culmea este că partenerii noştri strategici, în loc să fie preocupaţi de apărarea aeriană a flancului estic al NATO, se interesau şi dădeau indicaţii cine să fie pus procuror şef la DNA şi procuror general sau cum să rezolvăm problema gazelor de şist în favoarea firmelor interesate dar şi cum să “retrocedăm” unele clădiri şi terenuri către cultele bisericeşti din Transilvania. Asta spune totul despre interesele SUA şi NATO în România.

Vorbind despre planificare şi acţiuni de rutină, încerc să îmi reamintesc când am mai avut noi două distrugătoare parcate în Constanţa aşa de amorul artei. Bine, se spune că Truxtun ar fi părăsit Marea Neagră, probabil acuma are exerciţii “planificate” pe undeva prin apropiere, dar în locul lui vine altul, ca să nu se răcească locul şi să îl ţină ocupat pentru următorul: “Am decis să trimitem o navă în Marea Neagră. Ne asteptăm ca aceasta ajungă acolo într-o săptămână”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, colonelul Steven Warren”.Numele noului oaspete este USS Donald Cook, un distrugător de rachete ghidate. Ca o paranteză, de pe acest distrugător au fost lansate rachete Tomahawk  împotriva Irakului, în 2003. După ăsta va veni altul, sau altă navă de război, probabil toate navele americane îşi vor face stagiul în Marea Naeagră, “planificat”, fără nici o legătură cu situaţia din Ucraina. În curând nu se va mai mira nimeni şi nici presa nu va mai menţiona pentru că aşa cum spun acuma partenerii noştri totul va fi rutină, iar Românai va deveni o frumoasă bază militară NATO, dacă tot are armata în descompunere. Şi de undeva de la minister, prin presa militară, cineva ne va spune că suntem psihopaţi şi nu vedem în ce culori roz se îmbracă Sistemul Naţional de Apărare.

Acuma să revin puţin la planificare. Să recapitulăm:

• exerciţii militare cu nave de război în România;

• exerciţii militare NATO în  Bulgaria;

• Portavioane prin Pireu;

• Suplimentarea trupeţilor americani la Kogălniceanu, nu din Afganistan, cum se spusese iniţial ci de la baze din Germania, deci nu vorbim de o defluire a celor din misiuni ci de noi misiuni;

• Exerciţii în Polonia;

• Exerciţii în Cehia;

• Exerciţii în ţările baltice;

• AWACS şi F16 zburdă la graniţa româno- ucraineană;

NATO ne anunţă că toate aceste exerciţii şi prezenţe  în aer pe mare şi pe uscat nu au nici o legătură cu situaţia din Ucraina şi că ele erau planificate cu mult timp înainte. Ca un om de bună credinţă sunt gata să înghit această explicaţie, deşi eu de la 11 Septembrie 2001 nu mai cred în coincidenţe. Eu sincer chiar cred acest lucru, pentru că ceea ce s-a întâmplat în Ucraina confirmă acest lucru. Din câte se poate vedea, acţiunile din Ucraina nu au nici o legătură cu ucrainienii şi sunt tot aşa, planificate cu mult timp înainte de a se declanşa. Privind înapoi fără mânie, replica doamnei Nuland referitoare la UE parcă are alte conotaţii, nu mai este chiar atât de nevinovată, se pare că acel Fuck the UE nu se referea la problema interceptării telefoanelor doamnei Merkel, care pe vremea când era interceptată era în mari tandreţuri cu Putin,  ci la modul de acţiune în Ucraina, cele două părţi nu se înţelegeau cît de departe să se ajungă, adar uite că a rămas cum au vrut americanii.

Să ne amintim cu această ocazie că pe 6 Februarie 2012, doamna Nuland discuta cu ambasadorul SUA în Ucraina despre numirea lui Arseni Iaţeniuk ca premier al Ucrainei, iar pe 26 Februarie acesta era nominalizat. Bineînţeles, că această numire nu a avut nici o legătură cu situaţia din Ucraina, ea a fost, ca şi exerciţiile militare, planificată din timp, cu mult timp înainte ca ucrainienii să ştie pe cine vor avea ca premier. Eu cred în acestă planificare, că prea o spun cu foc, oficialii americani şi NATO.

Şi tot la fel şi cu activităţile din România. Ministerul de Finanţe lucrează la bugetul de război dar reprezentantii acestuia spun ca este vorba de o simulare, iar bugetul de razboi este realizat din patru in patru ani, deci este o activitate planificată.

În judeţele Moldovei, oamenii sunt chemaţi la CMZ şi la poliţie pentru “clarificarea unor probleme de evidenţă”. Totodată consiliile judeţene lucrează şi ele la bugetul de război, dar au loc şi alte activităţi, specifice planului de mobilizare,  de la starea adăposturilor până la aprovizionarea cu alimente şi utilităţi. Dar  preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Florin Ţurcanu spune şi el ca şi oficialii americani, că „nu are nici o legătură cu Ucraina”.

Mâine- poimâine o să aflăm că ceea ce s-a întâmplat în Ucraina nu a avut nici o legătură cu Ucraina, a fost o activitate planificată. Aşa că dragi concetăţeni, nu vă mai inflamaţi, nimic din ceea ce se întâmplă nu este întâmplător, totul este planificat din timp, nu aveţi de ce să vă îngrijoraţi, soldaţii americani care vor veni la Kogălniceanu, nu vin pentru a invada Ucraina, Doamne fereşte, ei vin doar să îi instruiască pe cei români să facă asta dacă va fi cazul, că nu sunt proşti să moară ei pentru drepturile tătarilor sau găgăuzilor.

Aşa se face istoria stimaţi concetăţeni, aşa trece pe lângă noi, ca un exerciţiu planificat.

Surse:

http://www.jurnalulph.ro/national/7527-pentru-ca-romania-este-veriga-slaba-cehia-se-ofera-sa-ne-asigure-spatiul-aerian.html#sthash.hKKQCszg.dpbs

http://militar.infomondo.ro/actualitate/saab-ar-putea-salva-aviatia-militara-romaneasca-de-umilinta-si-industria-aeronautica-de-suferinta.html

http://www.ziuaveche.ro/top-secret/armata-2/o-escadrila-americana-de-avioane-f-16-dislocata-in-romania-pana-in-2017-223438.html

http://revistatactica.ro/sua-trimite-un-distrugator-in-marea-neagra-in-mijlocul-crizei-din-ucraina/

 

Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!

Google1DeliciousDiggGoogleStumbleuponRedditTechnoratiYahooBloggerMyspaceRSS

8 Raspunsuri la Istoria ca un exerciţiu planificat

  1. pedro

    Un jurnalist de la „Observatorul militar” care a ajuns capitan fara nicio zi de armata, ii irita si ii ironizeaza pe rezervistii veterani!
    Materialul survine in urma sesizarilor unor militari in rezerva de bine care au descoperit ca un oarecare Bogdan Oproiu, jurnalist militar cu gradul de capitan, critica atitudinea rezervistilor care intr-un mod sau altul se opun experimentului nefast desfasurat de statul roman cu rezervistii armatei romane, de mai bine de 3 ani de zile. In ziarul-fituica Observatorul militar,Nr. 13 (2-8 aprilie 2014), capitanul Bogdan Oproiu prezinta o perceptie proprie asupra realitatilor armatei, jurnalistul fiind totodata contrariat si despre faptul ca elucubratiile sale jurnalistice nu prea sunt impartasite de rezervisti care il contreaza pe Facebook.

    Dar cine este capitanul Bogdan Oproiu? Dupa stil nu pare sa fie ofiter de cariera. Ofiterul de cariera este de regula acel militar care a urmat 4 ani studiile unei academii militare de profil, finalizate cu inca un an de specializare la una de scolile de aplicatii ale armelor. Un CV este pus la dispozitie de un simpatizant al „R-26500″ si este preluat de pe Linkedin. Temerile se adeveresc! Intr-adevar, jurnalistul nu a urmat nicio forma de instruire pt. formarea ofiterilor de cariera, provenind din filiera indirecta a pregatirii ofiterilor (catalogati in esenta ca favorizati ai sistemului), intalniti de regula in armata, in specialitati care ar putea fi incadrate la fel de bine cu civili.

    In consecinta, Bogdan Oproiu a urmat (cica) asa numita Scoala Superioara de Jurnalism – o institutie privata de invatamant, intre anii 1996-2000. In realitate, numele institutiei a fost – acum fiind desfiintata pierzandu-si acreditarea,Scoala Superioara de Jurnalistica. Se cunoaste ca din cauza problemelor de acreditare a institutiei, cea mai mare parte din absolventii acesteia au fost nevoiti sa sustina diferente si licentele la alte facultati. In sfarsit, in CV-ul lui Bogdan Oproiuregasim si un masterat in relatii internationale pe la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative Bucuresti, urmat de un curs DINFOS (relatii publice). Dupa cum se observa din CV, avem de-a face cu un ofiter care nu a beneficiat nici macar de o zi de instruire a unui militar de cariera, activitatea acestuia in armata adaptata la anul 2014, fiind izbitor de asemanatoare celei a fostilor abolventi ai Acedemiei Politice a P.C.R. „Stefan Gheorghiu”.

    Articolul scris de capitanul B.O., este cumva si confuz. La un moment dat vorbeste despre rezervisti care „susțin că militarii români care și-au făcut datoria în teatrele de operații sunt mercenari”. Este greu de crezut ca acei acuzatori ar fi fost militari – un rezervist nu gandeste asa, probabil jurnalistul a fost contrat de alt gen de cetateni cu care ne-am confruntat si noi dupa anul 2011. Si pt. noi, cei in rezerva, termenul de „mercenar” este o insulta la fel ca si pt. Cpt. B.O.. Trecand peste aceasta inadvertenta, raman insa atacurile si ironiile la adresa noastra – a celor in rezerva. Capitanul are in mod evident o imagine deteriorata despre rezervisti atunci cand afirma: „Ei par să dețină monopolul științei militare (nu că ar fi fost vreodată solicitați să o pună în aplicare în altă parte decât în fața vecinilor de bloc!). Este evident ca ofiterul fara instruire militara, este si cam poet si nu realizeaza ca in rezerva sunt si destui militari harsiti prin teatrele de operatii, incepand cu cele din Angola cand dumnealui era inca liceean, si terminand cu cele din Afganistan. Mai face o afirmatie bizara, respectiv ca atunci cand eram in activitate ar fi trebuit sa ne rasculam intrucat a fost redus bugetul armatei. Numai ca noi am lasat in urma un buget suficient destinat armatei, respectiv de 2,38% din PIB si care a scazut gradual dupa trecerea noastra in rezerva, astfel incat in 2014 a ajuns la 1,42% sub noii Rambo ai armatei, gen Cpt. Bogdan Oproiu. Nu cumva, chiar domnul capitan ar trebui sa se rascoale?

    Articolul integral al capitanului B.O. este postat mai jos.

    In sfarsit, orice om mai si greseste, asa ca nu trebuie sa fim prea duri cu toate trompeteler ruginite ale orchestrei ignoranților, precum autorul articolului din „Observatorul militar”. Revenind la CV-ul capitanului, rezulta ca nu a executat nicio misiune de lupta, dar ar fi realizat niste reportaje prin Kosovo si Irak. Pe cand si un reportaj despre abuzurile statului roman contra militarilor sai, si in special contra rezervistilor? Pare morbid, dar se spune ca ceea ce s-a intamplat incepand cu anul 2011 contra militarilor romani, ar fi provocat intre 2 500 si 6 000 de victime la propriu printre rezervisti. Cam se incadreaza definitiei genocidului, nu? Nu exista statistici oficiale, astfel incat un reportaj pe aceasta tema ar fi extrem de oportun. Si apropo despre chestia cum ca „moralul va fi o arma redudabila”. Despre ce moral este vorba cand se cunoaste foarte bine ca la acest moment, in Romania exista 26 500-70 000 de cetateni cu pensiile inghetate pe viata? Si toti sunt militari in rezerva! Nu rromi, nu croitori, nu jurnalisti, ci militari romani in rezerva care acum in 2014 sunt insemnati cu stigmatul pacatului de a fi fost militari ai armatei romane! Pe cand si un reportaj pe aceasta tema? E drept, insa, ca pt. un astfel de reportaje, trebuie ceva mai mult decat „curajul iepurelui”. Domnule capitan! N-ar fi mai bine sa faci dumneata mai intai o zi de armata reala, si abia apoi sa arunci cu noroi in militarii de cariera?

    Semnat: G. Olescu

  2. pedro

    Nea Marine lasa d-le exercitiile NATO ca tot sunt planificate sa se execute si comenteaza nitel si mata „curajul Iepurelui” ziarist la OM,oficiosul mapneului!!

  3. Don Pedro, daca ai fi citit articolul mai atemnt ai fi observat ca am facut referire si la acel articol. In Plus, au scris altii, nu merita atata atentie un capitanas care executa articole la comanda, ca imi vine greu sa cred ca ar fi scris ceea ce a scris din proprie initiativa.Nu comentez mai mult, sincer nu merita.

  4. Pingback: Power&Politics World » Istoria ca un exercițiu planificat

  5. jorj_gurita

    Poate ca Ucraina va avea soarta Iugoslaviei. Ce s-ar intimpla daca Putin si-ar incorda putin muschii,sa vedem ce planificare mai fac americanii, ca astia din UE, nu prea au planificat nimic. Cu maidanezii astia treaba nu este buna.

  6. Pingback: Ucraina şi România, doi pioni de sacrificiu partea I | In Cuiul Catarii

  7. Pingback: Bomba lui Duşa | In Cuiul Catarii

  8. Pingback: Pregătiri de război? Cu ce armată? Cu ce ministru?!… - Ion Coja

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Statistici T5